INS: Numărul naşterilor continuă să scadă, iar sporul natural negativ se adânceşte. „Proiecţiile arată foarte sumbru, în 2050 vom fi probabil 15-16 milioane de locuitori în România, dar asta în condiţiile în care este stopată migraţia.”

12 iun 2018 Autor: Răzvan Botea

În primele patru luni ale acestui an s-au născut 56.213 copii, în scădere cu 10% faţă de perioada similară din 2017, când numărul de naşteri a fost de 62.441, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Totodată, şi numărul deceselor a scăzut cu 3%, până la 93.300 de persoane în primele patru luni din an, astfel că sporul natural a ajuns la valoarea de 37.000 în primele patru luni din an, în creştere cu circa 10% faţă de anul anterior.

„Pe lângă sporul natural negativ, migraţia mai este un factor al scăderii populaţiei, dar care nu se mai resimte atât de puternic. Mai vorbim de o perioadă de instabilitate, pesimismul privind viitorul a crescut în Româna, iar familiile, în special cele defavorizate au amânat naşterea copiilor. Pe de altă parte, intră din ce în ce mai multe persoane născute după 1989 în perioada în care fac copii. Una dintre surse este şi scăderea numărului de mame, cifră care va continua să scadă în următorii 15 ani. Trebuie să ne aşteptăm la o scădere a populaţiei în continuare dacă statul nu va face nimic pentru încurajarea naşterilor, pentru familiile cu copii mici şi pentru susţinerea mamelor”, a spus prof. dr. Marian Preda, profesor al Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti. El a mai spus că scăderea numărului de mame care intră în perioada fertilă va fi alimentată puternic de migraţie.

„Proiecţiile arată foarte sumbru, în 2050 vom fi probabil 15-16 milioane de locuitori în România, dar asta în condiţiile în care este stopată migraţia, pentru că dacă va continua în acest ritm, declinul va fi şi mai rapid. Foarte mulţi dintre cei care pleacă sunt tineri care ar putea face copii, şi în loc să se nască copiii în România, se nasc în Marea Britanie, Spania sau Italia”, a mai spus Marian Preda.  Un alt factor care conduce la o natalitate scăzută este faptul că a crescut vârsta la prima căsătorie, iar tinerii se căsătoresc mai târziu, tendinţă care se manifestă însă şi la nivel european.

„Perioada de studii a crescut de asemenea, precum şi procentul femeilor care urmează o facultate şi atunci amână naşterea primului copil până avansează cu studiile. Toate acestea au dus la creşterea vârstei la care tinerii se decid să se căsătorească şi implicit să facă un copil”, a mai spus profesorul Preda.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 12.06.2018

 
Cuvinte cheie:
INS
, nasteri
, sporul natural
, copii
, tineri
, familii
, migratie
, populatie
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide