În 2015 economia internă a crescut cu 3,7% an/an, ritm în accelerare de la 2,9% an/an în 2014 şi, totodată, cel mai bun din 2008 încoace. Creşterea din T4 2015 a fost de 1,1% faţă de T3 2015 şi de 3,7% faţă de T4 2014.
Datele INS reconfirmă că cererea internă a fost portstindardul creşterii în 2015, având în spate reducerile de taxe, creşterea de salarii, dobânzile bancare foarte jos şi un preţ al petrolului în scădere: comerţul, pe ansamblu, a crescut în 2015 cu 6,4%, iar pe partea de utilizare consumul final efectiv (care face 75,1% din PIB) a crescut pe tot anul cu 5,3% (cu o creştere în T4 de 6,4% şi un avans de 7,6% al cheltuielilor gospodăriilor).
În aceeaşi vreme, investiţiile (care participă cu 24,5% la formarea PIB) au accelerat peste anticipări, după un salt spectaculos de 11% în ultimul trimestru din 2015. Astfel, în 2015, investiţiile productive (formarea brută de capital fix) a crescut cu 7,5% faţă de 2014.
Ca urmare a majorării cererii interne importurile au crescut cu 8,4% şi cum exporturile au avansat cu doar 4,7%, exporturile nete (export minus import) au contribuit negativ la PIB, cu minus 1,6%.
Anul agricol prost s-a reflectat în datele PIB. Agricultura a scăzut cu 9,4% faţă de 2014, a avut o contribuţie la PIB de doar 4,2% şi o contribuţie negativă la creşterea economică de minus 0,5%.
„Creşterea pentru întreg anul trecut excluzând agricultura, o componentă volatilă, s-a aflat la un maxim postcriză de 4,2%“, a comentat Ciprian Dascălu, economistul-şef al ING Bank.
Anul 2015 a confirmat revenirea construcţiilor, sectorul cel mai lovit în criză. Construcţiile au crescut cu 8,8% an/an şi au început să conteze în ecuaţia PIB: contribuţie la PIB de 7,4% şi contribuţie la creşterea economică de 0,6%.
Industria a avut e o evoluţie modestă: o creştere de doar 2% an/an, contribuţia ei la creşterea economică limitându-se la 0,5%. Industria rămâne principala ramură la formarea PIB, cu o contribuţie de 23,2% în 2015.
Sectorul informaţii şi comunicaţii continuă să înregistreze avansuri importante, cu o creştere de 11,8% an/an în 2015. Sectorul a contribuit cu 5,7% la PIB şi 0,6% la creşterea economică. Sectorul tranzacţiilor imobiliare a avut un plus de 1,9% an/an, iar intermedierile financiare şi asigurările au crescut marginal, cu 1,2%.
Pe partea de utilizare a PIB, atrage atenţia contribuţia negativă a stocurilor la creşterea economică, minus 0,5%.
Economiştii cred că întreprinderile şi-au lichidat stocurile în aşteptarea intrării în vigoare a noului cod fiscal.
„Refacerea stocurilor aduce, însă, ceva potenţial în sus pentru creştere economică la începutul acestui an“, comentează Dascălu.
De asemenea, şi consumul administraţiei, care s-a accelerat spre finalul anului trecut, ar trebui să se vadă în creşterea de la acest început de an, mai spune el.
Andrei Rădulescu, senior economist al Băncii Transilvania, observă că, pe fondul avansului consumului, economia evoluează la un ritm peste potenţial, ceea ce ar putea determina intervenţia Băncii Naţionale, care ar putea încerca să stopeze consumul prin majorarea dobânzii-cheie la lei: „În prezent, economia internă evoluează la un ritm peste potenţial, aspect care contribuie la creşterea probabilităţii inflexiunii politicii monetare (pentru a contrabalansa perspectiva intensificării riscurilor la adresa stabilităţii macrofinanciare)“.
La o creştere de 3,7% an/an, Produsul Intern Brut a însemnat în 2015 710,2 miliarde de lei, cu 5,7 miliarde de lei peste estimările Finanţelor. Asta înseamnă că, la venituri încasate la buget de 233,6 mld. lei, ponderea veniturilor în PIB scade la 32,8%, faţă de o estimare de la finalul anului trecut de 33,1%.
