Proiectul de lege privind insolvenţa persoanelor fizice, care prevede ca un debitor care nu îşi mai poate achita datoriile să îşi poată declara insolvenţa şi să poată astfel beneficia de un plan de rambursare, a fost avizat favorabil ieri de Comisia juridică. Legea urmează să fie dezbătută astăzi în plenul Camerei Deputaţilor, care este for decizional.
Forma finală a proiectului de lege nu este însă publică, cunoscută fiind doar forma aprobată deja de Senat, dar şi unele modificări prezentate de Ana Birchall, deputatul PSD care a iniţiat şi elaborat acest proiect.
Ea afirmă că proiectul se bazează pe o procedură administrativă care îi permite persoanei îndatorate să îşi achite datoriile timp de 5 ani, cu posibilitatea de prelungire pentru încă un an. Dacă nu mai există şanse de redresare, există şi o a doua procedură, de lichidare a activelor. „Nu este normal ca un proiect de asemenea anvergură să nu fie public, o astfel de iniţiativă trebuie citită cu atenţie. Ar fi trebuit organizat un seminar sau o dezbatere cu toţi stakeholderii. Dacă mecanismul insolvenţei va fi prea greu, va fi amendat în timp. O astfel de lege era necesară, era o ruşine fără, dar puteam să luăm un model deja existent. I-am dat doamnei Birchall în 2013 un studiu legat de legi privind falimentul personal la nivel european. Îi acord o prezumţie de încredere privind această lege, dar nu pot da un cec în alb“, spune Alin Iacob, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare.
Planul de rambursare a datoriilor ar urma să se desfăşoare sub supravegherea unui administrator desemnat de o comisie de insolvenţă. La nivel naţional ar urma să fie constituită o comisie naţională de insolvenţă, dar vor fi constituite şi comisii teritoriale de insolvenţă.
„Nu ştiu ultima formă a legii, ştiu doar ce a zis promotorul acestei legi. Consider că este o lege proastă, dar o lege este mai bună decât nicio lege. Procedura se desfăşoară sub supravegherea unor comisii de insolvenţă, care nu sunt formate din reprezentanţii obişnuiţi ai creditorilor. Aceste comisii speciale ar urma să fie formate din reprezentanţi locali ai fiscului, executori judecătoreşti, reprezentanţi ai băncilor“, spune avocatul Gheorghe Piperea.
Totodată, Piperea afirmă că este necesară o procedură pentru fiecare instituţie membră a comisiei în parte şi o ordonanţă de urgenţă pentru adoptarea normelor metodologice pentru aceste comisii, ceea ce poate dura până la un an.
„Unei persoane care se află sub protecţia Tribunalului i se suspendă executarea silită, nu i se mai acumulează penalităţi şi dobânzi, contractele acesteia cu furnizorii de ultilităţi pot continua, îşi poate administra afacerea în continuare - dacă nu intră sub procedura de faliment, dar nu există nicio lege care să oprească, de exemplu, Fiscul să îşi ia banii fără protecţia Tribunalului. Insolvenţa este o procedură judiciară“, mai spune Piperea.
Potrivit formei disponibile a proiectului, insolvenţa personală poate fi cerută fie de persoana îndatorată, fie de creditor, cu respectarea anumitor condiţii. Pe durata procedurii este suspendată orice executare silită şi nu se mai acumulează dobânzi sau penalităţi.
Mai multe voci, printre care bancherii şi reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, au cerut realizarea unui studiu de impact înainte de adoptarea legii. Unii analişti sunt de părere că legea ar putea încuraja debitorii să nu îşi mai plătească datoriile.
„Nu ştiu varianta finală a legii. O astfel de lege este necesară, dar România nu este pregătită tehnic în acest moment. Din acest punct de vedere este o operaţiune destul de grea. Este posibil ca legea să existe şi să nu fie operaţională, să existe degeaba. Multe persoane fizice au văzut acest proiect de lege ca pe o şansă să nu mai dea banii la bănci. Nu este chiar aşa, legea vine cu sancţiuni şi restricţii clare. Trebuie o companie de informare şi educare de lungă durată pentru ca legea să fie corect înţeleasă. Nu avem nici instituţii care să adminitreze falimentele personale“, spune analistul financiar Dragoş Cabat.
