Pentru România, vizita preşedintelui Klaus Iohannis la Casa Albă înseamnă întărirea legăturii cu cea mai mare putere economică şi militară a lumii după ce Germania a dat semnalul că a venit timpul ca Europa să înveţe să se descurce fără ajutorul SUA.
Următoarea ţară est-europeană intrată în graţiile preşedintelui americam este Polonia, care, ca şi România, cumpără armament american de sute de milioane de dolari.
Pentru liderii europeni, vizita lui Iohannis la Casa Albă a adus ceea ce niciunul dintre ei nu a reuşit să obţină de la preşedintele Donald Trump: angajamentul SUA faţă de principiul apărării colective al tratatului de fondare al NATO. Sub acest principiu, consacrat de Articolul 5, statele NATO se angajează să protejeze orice aliat în caz de atac. Singura dată când a fost invocat Articolul 5 a fost după ce SUA au fost atacate pe 11 septembrie 2001.
După cum a remarcat revista Quartz, Trump a făcut angajamentul într-o conferinţă de presă „modestă“ cu preşedintele Iohannis. „Fără concesii noi anunţate de partenerii europeni, se pare că tot ce a trebuit pentru a obţine sprijinul lui Trump a fost o întrebare de la un jurnalist român.“ Acelaşi lucru l-au remarcat şi alte publicaţii americane.
Iohannis a fost primul lider al unui stat membru al NATO şi al UE care a ales să protejeze legăturile cu SUA după ce cancelarul german Angela Merkel a declarat luna trecută că „Europa trebuie să-şi ia soarta în propriile mâini“, referindu-se la preşedinţia lui Trump şi la Brexit.
Iohannis este primul lider din Europa de Est care s-a întâlnit cu Trump, aceasta deşi preşedintele american a primit o atenţie specială din partea premierului maghiar Viktor Orban. De asemenea, preşedintele României a devenit al treilea şef de stat european pe care Trump l-a primit în Biroul Oval. Ceilalţi doi vizitatori sunt Merkel şi premierul britanic Theresa May.
Balkan Insight scrie că diplomaţii români de la Washington au pregătit luni de zile vizita lui Iohannis, amintind administraţiei americane că România este singura ţară din Balcani şi din regiunea Mării Negre care şi-a majorat cheltuielile cu apărarea la 2% din PIB, ţinta NATO.
Într-un interviu din februarie, ambasadorul României la Washington George Maior a spus că întâlnirea lui Iohannis cu Trump este cea mai mare prioritate. El a mai spus atunci că fostul consilier pe teme de securitate al lui Trump, Michael Flynn a vizitat România de mai multe ori şi a promis că îl va convinge pe secretarul de stat al SUA Rex Tillerson să viziteze România.
Contextul în care Trump îşi linişteşte aliaţii NATO este unul complex. În Marea Chinei de Sud cresc tensiunile militare dintre SUA şi China. Cresc, de asemenea, tensiunile militare dintre SUA şi Iran, iar Trump ia partea Arabiei Saudite în conflictul acestei ţări cu Qatarul, un aliat al Iranului, dar care gazduieşte trupe americane.
România, care s-a alăturat NATO în 2004, şi-a majorat anul acesta cheltuielile cu apărarea la 2% din PIB. Excluzând nou venita Muntenegru, doar alte cinci ţări NATO (care are 29 de membri) au reuşit să atingă această ţintă: SUA, Grecia, Estonia, Marea Britanie şi Polonia.
De asemenea, România este gazda unui scut antirachetă de 800 de milioane de dolari construit de SUA şi activat în urmă cu câteva luni, notează Reuters. Oficialii americani spun că scutul are ca scop prevenirea unor pericole din partea Iranului. Preşedintele rus Vladimir Putin a spus că Moscova vede scutul din Europa de Est ca pe un „mare pericol“ şi că va trebui să răspundă îmbunătăţindu-şi propria capacitate de atac cu rachete.
Armata română a acceptat recent să cumpere rachete Patriot de la compania americană Raytheon într-o afacere de sute de milioane de dolari, dacă nu miliarde de dolari. Rachetele vor face parte dintr-un sistem integrat de apărare aeriană care cuprinde şase aeronave nou achiziţionate F-16.
Trump s-a folosit de întâlnirea cu Iohannis pentru a-şi repeta cererea ca aliaţii din NATO să-şi majoreze cheltuielile militare.
În discursul din cadrul summitului de la Bruxelles de luna trecută, picătura care a umplut paharul nemulţumirii pentru Germania, Trump a spus că „23 din 28 de state membre tot nu plătesc ceea ce ar trebui să plătească şi ceea ce s-ar presupune că ar trebui să plătească“.
Casa Albă a anunţat că Trump va efectua o vizită în Polonia luna viitoare înainte de a se duce în Germania pentru un summit G20. Vizita ar trebui să întărească sentimentul de securitate al aliaţilor est-europeni când aceştia privesc cu neîncredere spre Rusia, ţară care destabilizează Ucraina.
Polonia, care cere o prezenţă NATO mai puternică în regiune, este aşteptată să semneze un acord de 7,6 miliarde de dolari cu Raytheon pentru cumpărarea a opt sisteme de apărare Patriot până la sfârşitul acestui an.
Trump s-a folosit de întâlnirea cu Iohannis pentru a ataca Qatarul, descriind această ţară ca „finanţator al terorismului la cel mai ridicat nivel“. Trump pare că astfel sabotează eforturile secretarului de stat Rex Tillerson, care încearcă să detensioneze „prin calm şi dialog“ situaţia din Orientul Mijlociu. Arabia Saudită şi aliaţii săi au izolat diplomatic şi comercial Qatarul, aparent pentru că această ţară, un jucător de top pe piaţa gazelor naturale, sprijină terorismul.
„Trebuie să ne decidem. O luăm pe drumul uşor sau luăm decizia grea, dar necesară, de a acţiona? Trebuie să oprim finanţarea terorismului“, a spus Trump.
Mesajele mixte ale lui Trump au ajuns la Pentagon, care a publicat un comunicat în care se arată că Qatarul are un rol vital ca partener militar al SUA şi-şi face publică îngrijorarea că instabilitatea în creştere ar afecta campania condusă de SUA contra ISIS, notează The New York Times. SUA au în Qatar două posturi de comandă, dintre care unul folosit de americani şi de aliaţii lor pentru lovituri aeriene contra trupelor ISIS din Irak şi Siria.
Trump s-a folosit de conferinţa comună cu Iohannis pentru a-l acuza pe fostul director al FMI James Comey că a minţit la recentele audieri din Congres. Comey a spus că Trump i-a cerut să renunţe la o investigaţie care-l privea pe fostul consilier de securitate naţională Michael Flynn.
Un alt moment ciudat al conferinţei de presă comune a lui Trump şi Iohannis a fost când cei doi preşedinţi au fost întrebaţi de un reporter dacă au discutat despre programul de retragere a vizelor pentru România. Trump a răspuns că nu au discutat, după care Iohannis a spus că da. Trump a revenit spunând că nu au discutat problema, „dar este ceva despre care vom discuta“. Preşedintele României a revenit şi el afirmând că „am menţionat această chestiune şi am menţionat-o şi la alte întâlniri“.
Trump a demonstrat de multe ori că este impredictibil în ceea ce priveşte politica externă a SUA. Impredictibilitatea îi poate pune pe picior greşit pe adversari, dar face neclare pentru aliaţi care sunt priorităţile Americii. Rezultatul: este greu pentru oricine să judece cât de serios este Trump cu angajamentele sale, concluzionează Quartz.
SUA sunt campionul mondial la cheltuieli cu apărarea
UE a alocat în 2015 pentru cheltuieli cu apărarea aproximativ 200 de miliarde de euro. Cea mai mare contribuţie a avut-o Marea Britanie, de 55 de miliarde de euro, urmată de Franţa cu 38,3 miliarde de euro şi Germania cu 30,4 miliarde de euro. România a alocat 1,5 miliarde de euro. Ca procente din PIB, UE a alocat pentru apărare 1,4%, Marea Britanie 2,1%, Franţa 1,8%, Germania 1%, iar România tot 1%. În funcţie de acest criteriu, cea mai mare contribuţie a avut-o Grecia, de 2,7%. Acestea sunt cele mai recente date ale Eurostat.
SUA au cheltuit cu apărarea 611 miliarde de dolari anul trecut (conform datelor Stockholm International Peace Research Institute), echivalentul a 3,3% din PIB. SUA conduc detaşat în topul mondial al cheltuielilor cu apărarea, fiind urmate de China, cu cheltuieli de 216 miliarde de dolari. Cheltuielile de anul trecut ale Rusiei echivalau cu 69 de miliarde de dolari, sau 5,3% din PIB.
