Opinie Cristian Hostiuc, director editorial al ZF

Întrebarea mea pentru următorii 25 de ani: Poate România să-şi depăşească condiţia actuală şi să rămână unită?

11 oct 2017 Autor: Cristian Hostiuc

Firma de audit şi consultanţă EY a lansat în România o provocare: 25 de întrebări şi răspunsuri care ar putea schimba o întreagă societate, o economie şi o ţară.

Întrebarea este dacă noi, cu resursele şi cu puterile noastre, putem să facem ceea ce spunem şi credem că ar trebui făcut pentru ca peste 25 de ani să spunem că ne-am depăşit condiţia, de a fi penultima ţară din UE, o ţară de unde românii vor să plece şi o societate dezbinată care nu crede în ea şi în mai bine.

În acest moment nu avem un proiect de ţară, nu are cine să-l implementeze şi să-l urmărească şi de aceea ne este mai greu să vedem cum va fi peste 25 de ani.

Aderarea la NATO şi UE ne-a adus securitate şi posibilitatea unei dezvoltări economice după prăbuşirea din comunism şi o creştere a puterii de cumpărare, dar din păcate nu pentru toată lumea.

În următorii 25 de ani va fi altfel?

Nu cred că noi ca popor putem fi ca nemţii, americanii, francezii sau chinezii. Pornind de la acest lucru, ce-am putea face astfel încât să ne maximizăm zonele unde avem un avantaj competitiv, atât din punct de vedere social, cât şi economic.

Nu cred că România se mai poate dezvolta economic uniform, adică în fiecare oraş sau comună să fie prosperitate. Următoarele decenii vor aduce creştere economică peste medie pentru zonele urbane, pentru primele 10-15 oraşe din România.

Există soluţii pentru creşterea demografică astfel încât peste 25 de ani să nu ajungem să fim numai 15-16 milioane, cât indică previziunile Băncii Mondiale? Dacă nu deschidem graniţele, dacă nu oferim zone ca în occident, nu vom putea să îi aducem în ţară nici pe cei 3,5 milioane de români care au plecat să lucreze în afară.

Putem aduce mai multe talente internaţionale în România? Da, dacă realizăm centre de cercetare-dezvoltare de top.

Poate crea România mai mulţi antreprenori, care să susţină o economie care se bazează în acest moment numai pe 6,000 de companii care realizează 60% din cifra de afaceri totală din businessul românesc? Da, dacă cele 160 de ore pe care le petrece un antreprenor cu birocraţia fiscală se transformă în 30 de ore. Asta înseamnă o revoluţie a administraţiei publice şi fiscale, ceea ce este greu de realizat.

Din păcate, aceste reforme se pot realiza numai în perioadele de criză, atunci când toată lumea pleacă de la masă de frică să nu fie măturaţi.

Poate oferi România o şansă reală fiecărui copil pentru a-şi dezvolta capabilităţile conform înclinaţiilor sale? Da, dacă scade greutatea ghiozdanului, dacă numărul de materii teoretice se reduce şi dacă este încurajată meseria şi nu facultatea. Directorul general pentru România de la Bosch spunea că trebuie promovată în rândul părinţilor ideea că o fabrică poate fi condusă şi de către cel care a terminat o şcoală profesională, nu o facultate. 

Am reuşit să avem o industrie IT, care va avea o pondere în PIB de peste 10%, în următorii ani, peste construcţii, peste agricultură, pentru că cei care lucrează aici nu au avut nevoie să se dezvolte de infrastructură rutieră, de autostrăzi, sau căi ferate. A fost de-ajuns o conexiune la internet, o bandă largă şi avioane, pentru a se putea deplasa la orice oră şi cu un cost redus în orice colţ din această lume. Pentru toate celelalte lucruri avem nevoie de autostrăzi.

Locul României este în Europa Occidentală, iar pentru acest lucru trebuie să lupte fiecare dintre noi. Naţionalismul nu ne va duce nicăieri atâta timp cât în stradă drumurile sunt crăpate, spitalele mucegăiesc, iar şcolile sunt rămase în urmă atât din punct de vedere al infrastructurii, cât şi al programei. Noi avem nevoie mai mult de Europa, decât Bruxel-ul de noi.

În 1998, în plin război în Balcani, cu o Iugoslavie destrămată, Joschka Fischer, ministrul de externe german de atunci, a avut curajul să susţină integrarea României în Uniunea Europeană, ceva ce ar fi trebuit să se întâmple peste 10 ani de atunci.

A fost o decizie bună. El acum spune, după 20 de ani, că viitorul României este în euro şi în Europa. Pacea Europei va depinde de viitorul euro şi sper că România va accelera reformele spre euro.

Întrebarea mea pentru următorii 25 de ani este „Cum vom putea ţine România unită, cum trebuie să o ţinem în condiţiile în care majoritatea investiţiilor, şi private, şi de infrastructură, se opresc în Transilvania?“

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.10.2017

 
Cuvinte cheie:
romania
, intrebare
, audit
, consultanta
, economie
, firma
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide