Întrebarea nr. 1 pentru construcţia bugetului: dacă va creşte economia cu 4,1% anul viitor

Fostul guvern îşi construise proiectul de buget pe 2016 pe o creştere economică de 4,1%. S-a jucat el cu cifrele pentru a se încadra în defi­cit sau economia chiar se îndreaptă spre un prag de performanţă marcând un nou ciclu de creştere susţinută?

„Nu cred nici în creşterea econo­mi­că de 4,1% avansată şi nici în estimările de venituri. Mai degrabă s-au jucat cu ci­frele“, comentează economistul Dragoş Cabat.

„Avansul de 4,1% pe care este construit bugetul (fostului guvern – n.red.) nu este imposibil, însă porneşte de la ipoteze puţin mai optimiste decât ale noastre în ceea ce priveşte investi­ţi­ile şi include probabil un impact negativ mai redus generat de cererea externă“, comentează, la rândul său, Dumitru Teodor Dulgheru, coordonator al echipei de Cercetare Macro şi Titluri cu Venit Fix din cadrul BCR, cea mai mare bancă din sistem după active.

Fostul ministru de finanţe Eugen Teodorovici a prezentat miercuri, într-o întâlnire de bilanţ, proiectul de buget pe 2016 pe care îl alcătuise la nivelul ministerului şi pe care ar fi mers guver­nul în ipoteza că nu exista o schimbare de putere.

În condiţile în care anul acesta a existat o politică agresivă de reduceri de taxe, dar şi de majorări de salarii, pensii şi indemnizaţii, care doar acestea din urmă înseamnă aproape 13 mld. lei cheltuieli suplimentare, proiectul de buget este instrumentul care poate oferi o imagine asupra a ceea ce s-ar putea întâmpla în anul ce vine la nivel de venituri şi cheltuieli bugetare.

Actualul guvern poate sau nu să ţină seama de proiectul întocmit de fostul ministru de finanţe, dar un lucru nu poate ignora: că toate cheltuielile sunt deja angajate, iar premierul Cioloş a promis în Parlament că nu anulează majorările salariale şi că va menţine şi re­ducerea TVA. Într-o atare situaţie, gu­vernul trebuie să identifice venituri buge­tare care să acopere cheltuielile, men­ţinându-se în aceeaşi vreme în ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB, maxi­mum admis de Tratatul de la Maastricht.

Proiectul de buget al fostului gu­vern este alcătuit pe un deficit aproape de limita de sus (2,95% din PIB pe ESA şi 2,8% deficit pe cash). Prin urmare, în deficit nu te mai poţi adânci. Ca să acoperi cheltuielile „majorezi“ veni­turile. Le-a „majorat“ fostul ministru imaginând o creştere economică de 4,1% ştiind că, odată cu PIB-ul cresc şi veniturile bugetare?

Este posibilă creşterea de 4,1%? Mulţi eco­nomişti tind să creadă că da.

„O creştere de 4,1% în 2016 este realistă în ipoteza în care nu apar şocuri majore externe. Motorul creşterii economice va continua să fie consumul intern privat, ajutat de scăderea TVA. Însă şi alte comp­onente vor avea o contribuţie la avansul PIB, în special construcţiile şi investiţiile“, comentează economistul Laurian Lungu.

În primul semestru din 2015, creşterea economică a fost de 3,8% faţă de anul trecut. În trimestrul al treilea economia a crescut cu 1,4% faţă de trimestrul al doilea şi cu 3,6% faţă de trimestrul al treilea din 2014.

Consumul ţine stindardul creşterii şi aşa se va întâmpla şi în 2016 dacă măsura reducerii TVA de la 24% la 20% nu va fi amânată sau retrasă - lucru despre care premierul Dacian Cioloş a spus în Parlament că nu se va în­tâmpla. În aceeaşi vreme, în ciuda faptului că investiţiile statului sunt la pământ, investiţiile totale în economie încep să-şi pună amprenta asupra creşterii economice. În trimestrul al doilea, consumul efectiv a contribuit la creşterea economică de 3,4% cu 3,6%, iar investiţiile cu 2%. Prin urmare, iată, avem două motoare de creştere acum - consumul şi investi­ţiile. Aşadar, există optimism în ceea ce priveşte creşterea economică şi pentru acest an şi pentru următorul. Analiştii Băncii Transilvania văd o creştere economică de 4% în acest an şi de 5,1% în 2016. Alţii sunt mai prudenţi în estimări.

„În scenariul nostru de bază, noi vedem o creştere usor mai mică în 2016 de 3,8%, care să fie generată de cererea internă, în special consumul privat (Ă4,6%). Formarea brută de capital fix (investiţiile) şi-ar putea modera creşterea faţă de acest an (Ă5%) şi datorită sectorului public, în condiţiile în care accentul va fi pus pe creşterea de salarii, pensii şi ajutoare sociale, iar spaţiul fiscal va fi destul de limitat“, comentează Teodor Dul­gheru de la BCR.

În ceea ce-i priveşte pe analiştii Băncii Transilvania, ei văd pentru anul acesta o creştere de consum pri­vat de 5,4% şi de 5,3% în 2016. În pri­vinţa investiţiilor productive, acestea ar urma să crească, în opinia lor, cu 7% în acest an şi cu 9,3% în 2016.

„Considerăm că recenta criză politică nu a influenţat economia internă, fiind posibil ca soluţia tehno­crată să contribuie mai decisiv la continuarea reformelor structurale“, scrie Andrei Rădulescu, senior econo­mist al Băncii Transilvania, în ra­portul BTmonthly 10. Tot pe consum şi investiţii s-a bazat şi fostul guvern când şi-a fundamentat bugetul pe 2016 pe o creştere economică de 4,1%. Consumul va creşte ca efect al reducerii taxelor, dar guvernul ar fi urmat să reducă investiţiile statului care şi aşa sunt cele mai jos din ultimii 10 ani.

În proiectul fostului guvern, cheltuielile de investiţii se reduceau anul viitor la 4,5% din PIB, de la 6,4% în acest an (cheltuieli care nu aveau însă nicio şansă să se realizeaze având în vedere că din 45 mld. lei care tre­buia să meargă în 2015 în investiţii

s-au cheltuit la nouă luni doar 19 mld. lei). Aşadar, proiectul amintit aco­pe­rea, pe de o parte, cheltuielile salariale din reducerea cheltuielilor cu in­vestiţiile, iar pe de altă parte, posibil le acoperea „pe hârtie“ prin majo­rarea estimărilor de creştere econo­mică şi prin exagerarea „efectului de rundă a doua“ (venituri suplimentare la buget ca urmare a majorării con­sumului.

„Cred că au exagerat cu veniturile suplimentare rezultate din efectul de rundă a doua. Creşti estimarea de venituri şi după aceea începi să tai din cheltuieli, până ce le ajustezi la venituri. Întâi tai din cheltuielile cu investiţiile, apoi din cheltuielile cu consumabilele şi, în ultimă intanţă, tai salariile. Nu cred că va fi cazul acum pentru că abia au fost majorate şi este şi un an electoral“, comentează Dragoş Cabat.

Potrivit proiectului de buget eleborat de Teodorovici, cererea internă se va majora anul viitor cu 4,7%, iar formarea brută de capital fix va avansa cu 6,2%, pe baza investiţiilor private interne mai mari şi a intrărilor de investiţii străine. Astfel, potrivit sursei citate, cererea internă va contribui cu 4,7% la creşterea reală a PIB în 2016. Consumul final are în bugetul lui Teodorovici o pondere de 3,2% din contribuţia cererii interne, iar formarea brută de capital fix de 1,4%.