Măsurile anunţate de BCE şi Rezerva Federală pentru a calma pieţele şi pentru a câştiga timp şi spaţiu de manevră în lupta cu tensiunile financiare, economice şi sociale din zona euro şi SUA au avut efecte pozitive asupra pieţelor financiare pe parcursul lunii septembrie, inclusiv pentru România.
Cea de-a treia rundă de "relaxare cantitativă" anunţată de Fed şi decizia BCE au dus la scăderea costurilor de finanţare, respectiv diminuarea cotaţiilor CDS-urilor (costul asigurării contra riscului de default), chiar şi pentru ţări ca Spania şi Italia, economii majore ale zonei euro, care se confruntă cu probleme. În cazul României, cotaţia CDS a coborât spre 300 puncte de bază, după ce înainte de anunţarea măsurilor BCE oscila în jurul nivelului de 400 puncte de bază. CDS-ul este un element important avut în vedere atunci când o ţară decide să lanseze obigaţiuni pe pieţele externe, alături de rata de referinţă (mid swap rate), iar scăderea acestui cost duce la împrumuturi mai ieftine pentru stat. Scăderea CDS-ului duce şi la ieftinirea liniilor de finanţare primite de băncile locale de la băncile - mamă, ceea ce poate antrena ieftinirea creditării în euro pe piaţa locală.
Programele anunţate de BCE şi Fed au impulsionat şi bursele din întreaga lume, iar euro s-a apreciat. Pieţele externe au fost animate de declaraţiile şefului BCE că instituţia va face "orice este necesar" pentru a salva cele 17 ţări membre ale zonei euro şi că va cumpăra nelimitat obligaţiuni garantate cu ipoteci ca parte a unui plan de a readuce sub control dobânzile la care se împrumută unele state din zona euro. Mai mult, declaraţiile şefului Fed, Ben Bernanke, că instituţia va cumpăra lunar obligaţiuni de 40 mld. dolari până îşi va reveni economia americană au readus optimismul în rândul investitorilor.
"Măsurile anunţate de BCE şi Fed urmăresc stabilizarea situaţiei din zona euro şi SUA şi a pieţelor financiare şi influenţează pozitiv România, în mod indirect. Pe de-o parte, sistemul bancar din România este deţinut în mare parte de bănci din zona euro, acestea împrumutându-se mai ieftin. Pe de altă parte, România are relaţii comerciale foarte importante cu ţările din zona euro", spune analistul economic Dragoş Cabat.
România a profitat de această fereastră de oportunitate, având în vedere scăderea primei de risc pentru România reflectată de cotaţiile CDS-urilor, şi a lansat în prima săptămână din septembrie o emisiune de eurobonduri, reuşind să împrumute 750 mil. euro la o dobândă de 5,15%.
Pe piaţa internă, randamentele la titlurile de stat au început să scadă. Ieri Ministerul Finanţelor a atras 200 mil. lei prin obligaţiuni scadente în ianuarie 2016, după ce în ultimele două luni a preferat titlurile pe termen scurt. Randamentul a fost de 6,29%, sub cel acceptat în urmă cu două luni, de 6,4%.
În urma măsurilor anunţate de BCE şi Fed, şi vânzările de obligaţiuni emise de companiile europene non-financiare au crescut. Lunea trecută, pe 10 septembrie, companiile europene non-financiare au reuşit să vândă cu succes bonduri de 7,8 miliarde de euro, potrivit Financial Times.
Pe plan local există un interes ridicat pentru obligaţiunile corporative, având în vedere că fondurile locale de obligaţiuni, cu active în administrare de peste un miliard de euro, sunt nevoite să cumpere obligaţiuni de pe pieţele externe emise de companiile străine pentru că nu există ofertă pe piaţa românească.
Cel mai mare distribuitor de gaze GDF Suez Energy România vrea să emită obligaţiuni în lei în valoare de 250 milioane prin Bursa de Valori Bucureşti. Compania ar putea ieşi pe piaţă cu obligaţiunile în doua jumătate a lunii octombrie, potrivit unor surse din piaţă.
GDF Suez România ar putea profita de acest context favorabil pe plan extern, dar şi de cererea de pe plan local. Obligaţiunile de 250 milioane de lei ale GDF Suez vor fi cea mai mare emisiune obligatară listată de o companie privată. BCR a mai listat obligaţiuni în valoare de 248 milioane de lei în urmă cu şase ani, emisiune care a ajuns la scadenţă în 2009. Doar băncile internaţionale de investiţii BERD, BEI şi BIRD au derulat emisiuni de obligaţiuni "mai valoroase". "Pieţele i-au dat dreptate lui Mario Draghi, care a promis pe 26 iulie că va face «orice este necesar» pentru a salva moneda unică. De la minimele din iulie până pe 17 septembrie (la închidere), Euro a câştigat 8,8% în faţa dolarului american. Preşedintele BCE a primit însă ajutor din SUA prin politica «neconvenţională» a Federal Reserve de a tipări alte 40 de miliarde de dolari lunar cu scopul de înregistra o revenire a economiei, fapt care a condus deja la deprecieri ale dolarului american", comentează Claudiu Cazacu, analist-şef la XTB România.
Lansarea noilor programe aduce, însă, în prim-plan o întrebare legată de impactul acestora asupra economiilor, având în vedere că măsurile anterioare de relaxare cantitativă derulate încă de la începutul crizei, în anul 2008, au dus la o revenire economică în două viteze. Atât în SUA, cât şi în Europa, creşterea economică este lentă, iar şomajul se menţine la un nivel ridicat, evoluţia fiind influenţată şi de dezechilibrele bugetare, care nu au fost încă soluţionate. În pofida dobânzilor reduse, băncile au restricţionat creditarea pentru majoritatea americanilor. Şi mai rămâne şi riscul creşterii inflaţiei în urma inundării pieţelor cu lichidităţi.
În contextul crizei financiare şi economice mondiale guvernele din întreaga lume şi băncile centrale au luat măsuri excepţionale.
Guvernele au iniţiat o serie de măsuri pentru susţinerea sistemelor bancare, acolo unde a fost nevoie, sau pentru stimularea cererii prin creşterea investiţiilor guvernamentale, reduceri de taxe sau acordarea de subvenţii. La rândul lor, băncile centrale au relaxat rapid şi semnificativ politica monetară reducând dobânzile -cheie, extinzând gama de garanţii eligibile şi a maturităţii ofertei de lichiditate.
În urma măsurilor implementate creşterea economică a revenit în teritoriu pozitiv, însă revenirea este lentă. Şi, ca urmare a fondurilor injectate pentru a ajuta economiile să iasă din recesiune, la nivel european şi chiar mondial a devenit îngrijorătoare creşterea alertă a datoriilor publice.
Fed a aplicat într-un interval de peste trei ani şi jumătate o politică monetară relaxată prin menţinerea dobânzii cheie aproape de nivelul zero şi prin intervenţii asupra dobânzilor prin operaţiuni cu titluri financiare pe pieţe. Însă, politica monetară nu poate fi folosită intensiv pentru soluţionarea problemelor economice care nu pot să fie rezolvate decât prin reforme bugetare.
"Estimările FED pentru şomaj si creştere economică nu sunt influenţate pozitiv de relaxarea monetară. Relaxarea monetară nu a dus şi nici nu va duce la creştere economică şi şomaj mai mic", spune analistul economic Florin Cîţu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
