Opinie Cristian Hostiuc, director editorial ZF

De ce Iohannis a băgat Banca Naţională în războiul lui cu Liviu Dragnea şi PSD? De ce preşedintele îl forţează pe Isărescu să îi devină aliat? Dragnea vrea să pună în discuţie şi să voteze mai devreme noua conducere a BNR, când pentru prima dată ar fi liberă poziţia de guvernator

29 apr 2018 Autor: Cristian Hostiuc

Înainte să ceară public demisia premierului Viorica Dăncilă (vineri la ora 11.06), preşedintele României Klaus Iohannis a aruncat Banca Naţională în lupta lui cu PSD şi cu Liviu Dragnea.

PSD pune sub semnul întrebării şi destabilizează independenţa Băncii Naţionale, BNR nu poate fi acaparată politic de PSD, a spus Iohannis în preambulul cererii de demisie a premierului, o solicitare fără precedent.

Oficial, supărarea preşedintelui României a pornit de la faptul că vineri, la ora 11, i-a dat întâlnire la Palatul Cotroceni premierului Viorica Dăncilă, iar aceasta, enervată de această solicitare (Nu suntem la şcoală) a declinat în ultimul moment întâlnirea.

Pe lista de discuţii era medierea unui conflict între Guvern şi BNR şi plecarea premierului în Israel, alături de Liviu Dragnea, fără a avea un mandat de discuţie pe politică externă, care este prerogativa preşedintelui, plus disputa extrem de controversată pe tema mutării ambasadei României în Israel la Ierusalim

Cea mai gravă acuzaţie făcută de un preşedinte la adresa unui premier: „Viorica Dăncilă şi-a încălcat jurământul. Nu face faţă poziţiei de prim-ministru şi transformă Guvernul într-o vulnerabilitate pentru România”

Nu ştiu dacă Banca Naţională avea nevoie să fie băgată în acest război balcanic de televizor, mai ales că, timp de aproape trei decenii (în mai se fac 28 de ani), guvernatorul Mugur Isărescu a arătat că poate face faţă singur oricăror situaţii de presiune asupra lui şi a BNR. Lista celor care şi-au rupt dinţii în războaiele pe care le-au deschis împotriva lui Isărescu este destul de lungă.

Iohannis vrea să-şi facă din BNR şi Isărescu un aliat în disputa lui cu PSD şi Dragnea, mizând pe credibilitatea băncii centrale, care încă a rămas pe baricade în faţa creştereii puterii lui Liviu Dragnea şi a partidului de guvernământ.

Totuşi, până acum, nu-mi amintesc ca premierul Viorica Dăncilă să fi avut vreo remarcă negativă la adresa lui Isărescu sau la adresa Băncii Naţionale.

Probabil că nu se pricepe, ar spune ironic criticii. Dar nici precedentul premier Mihai Tudose nu se pricepea, dar era cu glumiţele de bloc la adresa BNR în fiecare apariţie televizată.

De ce a crescut cursul, de ce a crescut ROBOR? Pentru că Isărescu era în vacanţă!, era răspunsul lui Tudose. Şi Tudose ameninţa că se va întâlni el cu Isărescu şi îi va spune una şi alta.

Cât timp a fos premier, Mihai Tudose l-a ţinut la uşă pe Isărescu, totul culminând cu o scrisoare oficială adresată de consiliul de administraţie al BNR lui Tudose de a se întâlni pentru a discuta despre evoluţiile economice.

În ultima parte a anului trecut inflaţia a început să crească, la fel ca indicele ROBOR şi cursul de schimb leu/euro.

Isărescu nu a avut şansa să se întâlnească cu Tudose cât timp a fost acesta premier.

Pentru că Tudose era „premierul” lui, Iohannis nu a avut vreo idee de a convoca cele două părţi la Cotroceni pentru a media vreun conflict. Şi atunci era mai multă nevoie decât acum. Măcar Viorica Dăncilă s-a întâlnit de două ori cu Isărescu şi au avut o discuţie constructivă, după cum a spus ea.

Când Tudose voia să-i arate la televizor lui Isărescu cine-i şeful, Iohannis nu avea pe ordinea de zi subiectul şubrezirii independenţei BNR.

După ce s-a aranjat cu Viorica Dăncilă la Palatul Victoria (un premier căruia îi face agenda şi îi dictează politica economică şi externă), Dragnea vrea să arate cine-i jupânul (ca un prim semnal a fost faptul că nu i-a lăsat pe senatorii PSD să vină la audierea conducerii BNR, pe motiv că Isărescu nu i-a răspuns mai repede la scrisoare) şi în relaţia cu Isărescu şi cu Banca Naţională.

Sătul de criticile privind majorările salariale operate fără o bază economică în spate, sătul de criticile legate de creşterea deficitului comercial din cauza majorării importurilor - venite din creşterile salariale-, sătul de opiniile independente ale directorilor din BNR, Dragnea a început să-i ceară socoteală lui Isărescu.

Primul pas a fost trimiterea de către Dragnea, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, a unei scrisori lungi, fundamentate economic, prin care cerea explicaţii privind creşterea inflaţiei, creşterea ROBOR şi de ce BNR nu sprijină celebrul program de guvernare al PSD. Scrisoarea nu a fost semnată şi de preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, aliatul de guvernare al PSD. Iar Tăriceanu a vrut să se ştie public că el nu a semnat acea scrisoare.

Bineînţeles că Dragnea vrea să-l scoată pe Isărescu ţap ispăşitor pentru creşterea inflaţiei, creşterea ROBOR-ului şi poate creşterea cursului.

Bineînţeles că Dragnea vrea să controleze Banca Naţională.

Toţi liderii politici de după ’90 au vrut să facă acest lucru.

Anul viitor, pe 1 octombrie, înainte de alegerile prezidenţiale, expiră mandatul actualului Consiliu de Administraţie al BNR, format din 9 membri.

Pentru prima dată, există posibilitatea ca Mugur Isărescu să nu-şi mai dorească funcţia de guvernator.

De fiecare dată, înaintea alegerii unui nou board la BNR, Isărescu discuta cu liderii politici pentru a vedea dacă obţine un nou mandat, dacă obţine voturile în Comisia de Specialitate şi în Parlament.

PSD ar vrea să tranşeze situaţia conducerii Băncii Naţionale în primăvara anului viitor şi să nu lase pe ultima sută de metri, în septembrie, alegerea noii conduceri.

Ce s-a întâmplat la ASF sau la Curtea de Conturi  arată că Dragnea are puterea în Parlament de a-şi impune propriii oameni. Mai mult ca sigur că va dori să facă acest lucru şi la Banca Naţională.

Indiferent cum vor Iohannis şi Dragnea să intre în anul electoral prezidenţial 2019, aruncarea Băncii Naţionale în lupta lor este o greşeală, mai ales că principalii indicatori economici intră pe o altă evoluţie: inflaţia este în creştere, dobânzile vor creşte şi ele, cursul va creşte şi el, creşterile salariale se vor tempera şi vor apărea primele cazuri de companii care vor face restructurări sau care vor pleca din România, deficitul bugetar va fi din nou ţinut cu preţul reducerii investiţiilor publice, deficitul comercial va creşte din cauza creşterii importurilor, iar tensiunile politice vor aduce cu sine scăderea încrederii investitorilor şi a consumatorilor.

Dacă Iohannis şi Dragnea împing BNR în mocirla lor politică, România îşi va pierde un sprijin extrem de important atât intern, cât şi extern.

Guvernul n-ar trebui să uite că are nevoie de bănci şi de investitori pentru rostogolirea datoriei publice şi pentru cumpărarea alteia noi.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 30.04.2018

 
Cuvinte cheie:
Opinie Cristian Hostiuc
, director editorial ZF
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide