Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a devenit extrem deoptimist în privinţa evoluţiei economiei, anunţând că se aşteaptăca anul viitor România să aibă o crestere de 4-5 %, iar pentruacest an crede într-un plus de 1,5%.
El spune că în prezenteconomia românească este stabilizată şi pregătită pentru un nouciclu de creştere "sustenabilă".
"Dacă se vor faceinvestiţiile din agricultură, dacă absorbţia fondurilor europene vafi mai ridicată, dacă se vor face investiţii în infrastructură,este posibil să avem surpriza unei creşteri mai mari de 1,5%...pentru la anul, întocmai ca şi creditorii noştri internaţionali -UE, FMI, Banca Mondială- vizăm o creştere între 4 şi 5%.Exporturile merg bine şi le vom încuraja în continuare. Creştereamai rapidă a exporturilor decât a importurilor va fi dovada căaceastă ţară îşi restructurează economia şi că va avea o creştereeconomică de durată, nu un foc de paie", a spus Mugur Isărescu înfaţa investitorilor arabi şi români, care au fost prezenţi laForumul Consiliului de Cooperare al Golfului - România.
Tot mediul de afaceri şiclasa politică aşteaptă să vadă ce se va întâmpla cu economia întrimestrul I pentru că dacă va consemna un plus, un plus faţă detrimestrul IV din 2010 înseamnă că tehnic am ieşit din recesiune(două trimestre consecutive economia trebuie să fie peplus).
Isărescu a susţinut celmai optimist discurs în faţa investitorilor şi a mediului deafaceri din ultimul an, menţionând că economia s-a corectatîndeajuns începând de la deficitul de cont curent până la deficitulbugetar. "Aşa cum vedem noi de la Banca Naţională, există o micăprobabilitate ca dezechilibrele să revină, bineînţeles şicondiţionat ca politicile economice să fie în continuare celecorecte. Deficitul extern, cel care ne-a atras cele mai marivulnerabilităţi, s-a redus la 4-5% din PIB. Un deficit extern între4 şi 6% este un deficit care poate fi finanţat prin intrări dedurată de capitaluri, nu prin mişcări volatile de capitaluri, chiarşi prin investiţii străine directe, a menţionatguvernatorul.
În ciuda optimismuluimanifestat la nivel politic, mediul de afaceri este încă prudent îna spune cu certitudine că economia îşi revine. Deşi industria şiexporturile înregistrează creşteri constante, revenindu-şi de maibine de un an, consumul, construcţiile şi investiţiile bat pasul peloc. Analiştii economici, care de obicei sunt mai prudenţi înprivinţa viitorului, şi-au îmbunătăţit uşor previziunile pentruacest an. ING Bank, care de obicei are cea mai pesimistă estimareprivind evoluţia economică, şi-a revizuit previziunile de creşterepentru acest an de la 0,2% la 0,6% şi de la 2,5% la 3,5% pentruanul viitor. Estimarea îmbunătăţită pentru anul viitor se bazeazăpe faptul că 2012 este un an electoral şi nivelul cheltuielilorguvernamentale va fi ridicat, menţionează Nicolae Chideşciuc,economistul-şef al ING Bank.
Lucian Anghel,economistulşef al BCR crede într-ocreştere economică de 4% anul viitor. "În orice ţară, în aniielectorali consumul este ajutat. Foarte mulţi primari vor fiobligaţi să arate că dezvoltă zona pe care o conduc. Ar fi binedacă s-ar concentra pe infrastructură."
Isărescu spune că dintoamnă inflaţia va coborî spre 4% pe an faţă de 7,2-7,5% acum."Avem deocamdată două necunoscute - alimentele pentru că creşterilede preţuri se văd şi în România, este un impact al preţurilor peplan internaţional, şi ţiţeiul."
În doi ani şi jumătate de criză România a pierdut aproape 13miliarde de euro din PIB, iar cel mai lovit a fost sectorul privatcare a fost nevoit să dea afară sute de mii de angajaţi şi sătrimită în insolvenţă peste 20.000 de firme, cu afaceri cumulate depeste 11 miliarde de euro. Investiţiile străine s-au prăbuşit de la9 miliarde de euro la 2 miliarde de euro, iar sectorul deconstrucţii a căzut dramatic pentru că oamenii s-au speriat decriză şi nu au mai cumpărat case.
În ciuda faptului că România a luat aproape 20 miliarde de euro dela FMI, Banca Mondială şi UE căderea economică nu a putut fievitată, investitorii străini sunt din ce în ce mai rari, iar dupăcum a spus miliardarul Ion Ţiriac România a ajuns să nu mai contezeîn birourile celor care decid unde să facă o fabrică sau să alocemilioane de euro pentru un proiect nou. Timp de două zile laBucureşti s-a desfăşurat un forum la care au participat investitoridin zona Golfului un teritoriu unde prezenţa românească se facesimţită mai mult prin turism.
De partea cealaltă investiţiile arabe în România sunt destul descăzute, făcute mai ales de cei care au beneficiat de deschidereaeconomică ca urmare a căderii comunismului. Preşedintele Băsescuşi guvernatorul Isărescu au încercat în cele două zile să prezinteRomânia ca o ţară cu potenţial semnificativ. Băsescu le-a spusinvestitorilor din Golf că dacă vor să vadă potenţialul, să nu seuite la infrastructură, ci mai degrabă să vadă ţara din elicopter.Isărescu, care conduce Banca Naţională de peste 20 de ani, crede"că în România sunt mai multe oportunităţi de investiţii decât neputem noi imagina. Le putem vedea din elicopter, dar şi dincifre".
Dar de ce nu sunt investiţii, ce are nevoie această ţară pentru anu bate pasul pe loc? "În primul rând cred că nu de bani, ci deantreprenori, de proiecte viabile şi de oameni capabili să le ducăla bun sfârşit. Suntem o ţară cu multe proiecte neterminate. Acestaeste adevărul", a menţionat Isărescu.
El le-a spus investitorilor că în România nicio bancă nu a fostînchisă în criză, nicio instituţie nu a primit sprijin bugetar, iarcapitalizarea băncilor este foarte bună.
"Există deci motoarele financiare necesare pentru a asigura ocreştere economică de durată. Bineînţeles că bancherii, care simtmirosul banilor şi al profitului va trebui să găsească, inclusiv lasimpozioane de acest fel, oportunităţi de a credita în condiţiiprofitabile", a conchis guvernatorul.
Ce spune guvernatorul Băncii Naţionale
- Dorim o creştere pe termen mai îndelungat şi bazată pe factoricare să nu ducă la accentuarea sau la revenirea dezechilibrelor dintrecut, ci dimpotrivă să contribuie, chiar de la nivelul corectatastăzi, la diminuarea lor. (...) De aceea noi am şi insistat caurmătorul ciclu de creştere economică - sau actualul, credem că amintrat deja în el - să fie bazat în principal pe stimulareaproducţiei, să aibă o bună componentă bazată pe export şi să semenţină acest decalaj pozitiv arătat în ultimii doi ani, prin carecreşterea exporturilor s-a realizat în ritmuri mai mari decâtavansul importurilor. Asta înseamnă că vom rămâne cu un deficitextern sustenabil, finanţabil, şi înseamnă ieşirea din cerculvicios pe care îl presupune o recesiune.
- Aşa cum vedem noi de la banca naţională, există o probabilitatemică ca dezechilibrele să revină, bineînţeles şi condiţionat capoliticile economice să fie în continuare cele corecte. Deficitulextern, cel care ne-a atras cele mai mari vulerabilităţi, s-a redusla aproximativ 4-5% din PIB. Sperăm să rămânem în zona asta. Undeficit extern între 4 şi 6% este un deficit care poate fi finanţatprin intrări de durată de capitaluri, nu prin mişcări volatile decapitaluri, chiar prin investiţii străine directe.
- Marea întrebare care îi preocupă pe creditorii noştri şiinvestitorii străini este dacă atunci când economia va creşte,deficitul extern va rămâne la 5-6% din PIB sau se va duce din nouspre 10%. Consolidarea unui asemenea deficit şi deci asustenabilităţii corecţiei cred că va da mare încredereinvestitorilor străini, creditorilor noştri, dar şi investitorilorromâni. O asemenea variantă înseamnă creştere economică durabilă,sustenbilă, un ciclu lung de creştere economică şi nu un foc depaie.
- În acest an urmează să fie un deficit structural de 3,5% dinPIB. Bineînţeles că pe măsură ce economia creşte, cifrele seinversează.
- Dacă se vor face investiţiile din agricultură, dacă absorbţiafondurilor europene va fi mai ridicată şi dacă se vor faceinvestiţii în infrastructură, este posibil să avem surpriza uneicreşteri mai mari de 1,5%. (…) Exporturile merg bine şi le vomîncuraja în continuare. Creşterea mai rapidă a exporturilor decâtavansul importurilor va fi dovada că această ţară îşirestructurează economia şi că va avea o creştere economică dedurată.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
