Eveniment

Isărescu: Dacă am lua doar Bucureştiul, şi mâine am intra în euro. Dar ce facem cu Las Fierbinţi sau alte locuri la 100 km? Şi ele trebuie să intre în zona euro

Isărescu a primit ieri din partea Universităţii din Bucureşti titlul de Doctor Honoris Causa, adăugându-şi astfel încă un titlu în portofoliu, pe lângă celelalte 15

Isărescu a primit ieri din partea Universităţii din Bucureşti titlul de Doctor Honoris Causa, adăugându-şi astfel încă un titlu în portofoliu, pe lângă celelalte 15

Autor: Claudia Medrega

20.02.2014, 20:26 2391

România va fi pregătită teoretic în vara acestui an să intre în anticamera zonei euro (ERM II) din punctul de vedere al criteriilor de la Maastricht, dar acestea nu mai sunt suficiente, fiind necesară şi recuperarea decalajelor legate de nivelul de trai.

Bucureştiul şi zona Ilfov ar putea intra imediat în zona euro din punctul de vedere al dezvoltării, dar trebuie să intre „toată România“, a declarat ieri Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Cele mai importante probleme în calea adoptării euro sunt legate de criteriile de convergenţă reală, cum ar fi PIB-ul redus pe cap de locuitor.

„Îndeplinirea criteriilor de convergenţă nominală apare drept o condiţie necesară, dar nu şi suficientă. Importanţa atingerii unui grad relativ ridicat de convergenţă a venitului/locuitor anterior trecerii la euro a devenit evidentă. Existenţa unor decalaje de proporţii subminează eficienţa politicii monetare unice în gestionarea ciclurilor economice“, a menţionat el.

PIB-ul pe cap de locuitor al României reprezenta circa 49% din nivelul mediu al UE în 2012, faţă de 68% în Estonia în anul adoptării euro (2011) şi 62% în 2012 în cazul Letoniei, care a adoptat euro în 2014. În aceste condiţii, pentru ca nivelul PIB/locuitor să ajungă la circa 60% din media UE ar fi necesari 10 ani cu un diferenţial de creştere economică de 2 puncte procentuale pe an în favoarea României, şapte ani cu un diferenţial de 3 puncte procentuale pe an sau cinci ani cu un diferenţial de 4 puncte procentuale pe an faţă de media UE, a explicat Isărescu.

Aderarea la zona euro este o decizie politică importantă, iar guvernatorul BNR a apreciat consensul politic în privinţa unui orizont de aderare, atât preşedintele Traian Băsescu, cât şi premierul Victor Ponta indicând anul 2018.

„Suntem pregătiţi să intrăm acolo (în zona euro - n. red)? Vom putea să accelerăm creşterea economică sau intrăm într-un corset. Oare ne va da posibilitatea să ne mişcăm? Ne împrumutăm mai ieftin sau nu cumva ne împrumutăm mai scump, cum s-a întâmplat în Spania sau Italia? Experienţa ultimilor ani a determinat mutarea accentului în ceea ce priveşte abordarea intrării în zona euro dinspre îndeplinirea criteriilor nominale spre acele elemente ce condiţionează succesul economic în interiorul acesteia.“

Economia a crescut anul trecut cu 3,5%, depăşind cele mai optimiste estimări. A fost cea mai bună evoluţie a economiei din ultimii cinci ani, iar la nivelul blocului comunitar România a fost lider anul trecut, cu cel mai puternic ritm de creştere economică. Pe ansamblul anului 2013, economia zonei euro s-a contractat cu 0,4%, în timp ce PIB-ul UE a urcat cu 0,1%.

„Intrarea într-un bloc monetar înseamnă nu doar un alt nivel de dezvoltare, ci şi un nivel de omogenitate a economiei şi a societăţii, care se atinge mai greu într-o economie mai mare. Într-o ţară baltică, unde populaţia o găseşti în capitală şi încă vreo două oraşe, concentraţia este foarte mare. Dacă am lua doar Bucureştiul are un nivel de dezvoltare similar cu Lisabona sau Berlin. Bucureştiul s-ar putea integra foarte repede în zona euro, dar la 30 de kilometri de Bucureşti se află acest loc minunat care se numeşte Las Fierbinţi, iar la peste 100 de kilometri de Bucureşti există locuri mai puţin plăcute şi trebuie să intre şi ele în zona euro, nu numai Bucureştiul.“

Analiştii şi chiar reprezentanţii FMI au arătat că o ţară ca România are nevoie de ritmuri de creştere economică de cel puţin 3-4% pe an pentru a reduce decalajele structurale şi a converge către nivelul de trai din zona euro. Însă, pentru 2014 analiştii estimează încetinirea avansului PIB în jurul a 2,3%.

Isărescu a adus în discuţie situaţia Greciei şi a susţinut că forţarea unei adoptări rapide a monedei unice este periculoasă. Astfel, în măsura în care reforme suplimentare sunt necesare, este preferabil ca acestea să fie făcute înainte de aderare: obiectivul adoptării euro este cel mai probabil o ancoră mai eficientă pentru politici decât cea oferită de statutul de membru al zonei euro, a susţinut Isărescu.

Guvernatorul BNR a primit ieri din partea Universităţii din Bucureşti titlul de Doctor Honoris Causa, adăugându-şi încă un titlu în porto­foliu.

Analiştii apreciază că România ar putea să treacă la euro cel mai devreme în 2018, dar majoritatea văd mai probabil anul 2021, având în vedere stadiul reformelor structurale şi fundamentele economice care nu permit recuperarea decalajelor într-un orizont de timp mai scurt.

Extinderea crizei datoriilor din Grecia în Irlanda, Portugalia sau Spania, ţări mai puţin competitive, a subliniat dezavantajele apartenenţei la euro pentru ţările care nu sunt preg?tite şi necesitatea unor reforme profunde.

Cei mai mari membri estici ai Uniunii Europene, Polonia, Cehia şi Ungaria, şi-au încetinit pregătirile pentru aderarea la zona euro.

Avantajele adoptării euro au devenit mai puţin evidente, iar costurile mai vizibile în contextul crizei financiare şi economice mondiale, a arătat Isărescu.

„Apartenenţa la zona euro nu mai implică în mod automat reducerea costurilor de finanţare. Pieţele au reînceput să evalueze riscul în funcţie de circumstanţele specifice fiecărei ţări. Trenarea creşterii economice în zona euro diminuează beneficiile procesului de integrare comercială. Reculul economic din ţările Europei Centrale şi de Est cu regim de curs flotant a fost relativ mai moderat comparativ cu cel înregistrat în statele cu regim fix. Totodată, au apărut costuri directe ocazionate de criza datoriilor suverane şi de instituirea mecanismelor de rezoluţie. Contribuţiile ce trebuie achitate sunt de natură să afecteze susţinerea publică pentru adoptarea euro“.

 

Ce criterii trebuie îndeplinite pentru euro

Înainte de adoptarea propriu-zisă a euro, ţările candidate trebuie să treacă printr-o perioadă intermediară de cel puţin doi ani, denumită mecanismul de schimb valutar (ERM II), interval în care va fi testată stabilitatea monedei naţionale. Astfel, cursul trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat. Celelalte criterii de convergenţă sunt legate de sustenabilitatea fiscală, stabilitatea preţurilor şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen mediu şi lung.

O ţară trebuie să respecte criteriile economice incluse în Tratatul de la Maastricht înainte de a intra în zona euro - deficitul bugetar nu poate depăşi 3% din PIB, datoria publică trebuie limitată sub 60% din PIB, iar inflaţia să nu depăşească cu 1,5% media celor mai performante trei ţări din zona euro.

România îndeplineşte deja criteriile legate de deficitul bugetar (3% din PIB în anul 2013), datoria publică (circa 38% din PIB în 2013) şi rata dobânzilor pe termen lung (5,4%, decembrie 2013). În ceea ce priveşte inflaţia medie anuală, România nu respectă criteriul, nivelul depăşind cu 1,4 puncte procentuale pragul stabilit. Însă, conform proiecţiei curente a BNR, nivelul actual al criteriului va fi atins în mai 2014.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 21.02.2014

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO