Două evenimente extraordinare ar putea face ca luna iunie să intre în istoria Europei şi a lumii. După votul de pe 5 iunie Elveţia ar putea deveni prima ţară din lume care introduce un venit minim de bază, necondiţionat, pentru toţi cetăţenii, iar pe 23 iunie britanicii vor decide prin referendum dacă Marea Britanie rămâne sau nu în Uniunea Europeană. Până acum niciun stat nu a ales să iasă din UE.
Referendumul din Elveţia, una dintre cele mai prospere ţări din lume, arată felul în care visele gânditorilor radicali pătrund în politica tradiţională. În ţări diverse precum Brazilia, Canada, Finlanda, Olanda şi India guvernele naţionale sau locale fac experimente pe baza ideii introducerii vreunei forme de venit de bază în condiţiile în care caută alternative la statul asistenţial ineficient, să rezolve problema inegalităţii economice şi să repare pagubele făcute de perturbările sociale produse de evoluţia tehnologiei, de producţia şi de serviciile robotizate, după cum scrie Financial Times.
În Elveţia, votul nu priveşte o sumă anume, însă iniţiatorii referendumului vorbesc de circa 2.500 de franci elveţieni pe lună pentru adulţi, indiferent de avere, de contribuţiile sociale sau de locul de muncă, şi de 625 de franci pe lună pentru copii.
Propunerea vine într-o ţară unde cine a lucrat şi a plătit taxe mai mult de 12 luni când devine şomer primeşte ajutoare de şomaj echivalente cu 70-80% din ultimul salariu timp de doi ani. Venitul de bază ar elimina teama asociată cu căutarea şi menţinerea unui loc de muncă. Venitul de bază nu va însemna eliminarea anumitor beneficii garantate de actualul sistem, cum ar fi alocaţia de handicap. Criticii, printre care şi guvernul, spun că acest model poate încuraja mulţi oameni să iasă din forţa de muncă, mai ales pe cei care lucrează cu jumătate de normă sau pe cei cu salarii mici, notează thelocal.ch. Însă un sondaj de opinie realizat în ianuarie arată că doar 2% din persoanele adulte ar renunţa să mai muncească dacă este introdus venitul de bază.
Pentru cei cu salarii mici sau fără salarii efectele iniţiativei sunt clare, banii vin fără niciun efort şi nu vor mai avea stresul zilei de mâine. Însă nu sunt la fel de clare efectele asupra clasei de mijloc. Pentru cei care câştigă mai mult de suma minimă, singura diferenţă va fi că primii 2.500 de franci din salariilor lor vor fi reîmpachetate ca venit minim de bază. Aceşti bani ar putea fi scutiţi de taxe, ceea ce înseamnă un plus la puterea financiară, scrie newstatesman.com, care atrage atenţia asupra sărăciei de detalii privind iniţiativa şi de lipsa de claritate în mesajele iniţiatorilor, un grup de cetăţeni privaţi, şi ale guvernului.
“Avem nevoie de un venit de bază pentru a permite fiecărei persoane să fie propriul său antreprenor, să aleagă ce muncă vrea”, explică pentru TheLocal.ch un reprezentant al Basic Income Earth Network.
Un sondaj de opinie efectuat în aprilie arată că 57% din electorat ar vota împotriva introducerii venitului de bază. Chiar dacă elveţienii resping iniţiativa, ideea unui venit minim garantat va rămâne vie. Ţări bogate precum Finlanda şi Olanda experimentează cu ea.
Una dintre cele mai interesante iniţiative o are Finlanda, care va lansa la nivel naţional un venit minim dacă experimentele pe care le face au succes. Anul acesta, guvernul de centru dreapta va începe să efectueze plăţi de 550 de euro pe lună, exceptate de taxe, către 10.000 de adulţi apţi de lucru ca parte a unui experiment de doi ani. Intenţia este de a vedea ce efecte are venitul de bază asupra dorinţei de a munci, asupra alegerilor de viaţă şi cum interacţionează acest venit cu actualul model de asistenţă socială. În Olanda, oraşul Utrecht şi alte 19 municipalităţi efectuează experimente similare.
Dacă experimentele Elveţiei sunt mai mult o curiozitate, votul din Marea Britanie trezeşte teamă, mai ales în contextul ascensiunii formaţiunilor politice eurosceptice, antisistem şi anti-UE.
Referendumul elveţian ar produce, în cel mai rău caz, doar ecouri la nivel internaţional, dar Brexitul poate aduce pagube.
Ţara cea mai afectată de ieşirea Marii Britanii din UE ar fi Olanda, a cărei economie se bazează foarte mult pe schimburile comerciale europene, potrivit unui studiu Euler Hermes. Compania evaluează impactul asupra PIB-ului în perioada 2017-2019 la -1,5 puncte de creştere (puncte procentuale). Investiţiile s-ar reduce cu 8,2 miliarde de euro şi va creşte numărul companiilor falimentare, scrie La Tribune.
Şi Irlanda va simţi din plin Brexitul deoarece Marea Britanie reprezintă a doua piaţă de export. Efectul asupra PIB-ului a fost evaluat la -0,9 puncte de creştere, iar investiţiile s-ar reduce cu 1,2 miliarde de euro.
Considerată „o placă turnantă a comerţului european”, Belgia va fi şi ea dur afectată, putând pierde 0,7 puncte de creştere până în 2019. Aceste trei ţări sunt trecute de Euler Hermes în categoria celor asupra cărora Brexitul va avea cel mai dur impact. Efecte negative „semnificative” vor simţi Germania, Franţa, SUA, Spania şi Portugalia, iar lovituri „moderate” ar încasa Italia, Slovacia, Finlanda, România (-0,1 puncte de creştere), Grecia şi Austria.
Politicienii care fac presiuni ca Marea Britanie să iasă din UE spun că Brexitul ar aduce ţării un control mai bun al imigraţiei, mai multă suveranitate naţională, ar scoate ţara de sub imperiul normelor Comisiei Europene (multinaţionalele vor rămânerea în UE, dar patronii IMM-urior se plâng că legislaţia UE le reduce libertatea de a face afaceri), un comerţ internaţional mai liber şi siguranţă, în condiţiile în care zona euro este ca o „navă care se scufundă”, scrie Le Figaro.
