La 4,3 lei pentru un euro, cursul este nejustificat de ridicat si noi deprecieri ar pune unele banci sub presiune de a atrage capital, remarca Valentin Lazea, economistul-sef al Bancii Nationale.
"Avem un varf al cursului la 4,3 lei, care indica o supradepreciere. Pe langa recuperarea supraaprecierii din anii trecuti, piata a reactionat dupa spiritul de turma si a dus cursul prea mult in partea opusa. Noi, la BNR, consideram ca aceste niveluri nu sunt in linie cu indicatorii fundamentali ai economiei", afirma Lazea.
Ieri euro a urcat din nou peste pragul de 4,3 lei pe piata de la Bucuresti, leul aderand la un nou val de depreciere a monedelor din regiune.
Acesta este primul mesaj clar prin care oficialii Bancii Nationale califica deprecierea abrupta a leului din ultimele luni ca fiind exagerata. La inceputul acestei saptamani, guvernatorul Mugur Isarescu s-a referit la evolutia cursului subliniind ca este nevoie de stabilitate. Euro a urcat la 4,23 lei ca medie zilnica in ianuarie, cu 16% peste nivelul la care se afla in septembrie. In aceasta perioada toate monedele de pe pietele emergente din regiune au fost sub o presiune puternica de depreciere, pe fondul cresterii aversiunii fata de risc a investitorilor internationali. BNR a intervenit frecvent pe piata valutara prin intermediul unor banci locale mari pentru a tempera evolutiile cursului, astfel ca pierderile leului au fost mai mici decat ale zlotului polonez sau forintului maghiar. Interventiile au costat insa BNR, a carei rezerva valuta a scazut cu circa 1,3 miliarde de euro in ultimele trei luni, la 26 de miliarde de euro.
"Daca cursul se va duce mai mult in sus fata de nivelul actual, unele banci vor avea nevoie de capital suplimentar. Este o situatie cunoscuta de catre presedintii bancilor, care sunt impotriva deprecierii leului. Dar dealerii fac bani din depreciere, ei realizeaza venituri financiare din jocuri pe calculator si pur si simplu nu-si pot tine mainile acasa. In timp ce presedintii se tem, dealerii stiu o lectie si o aplica", atentioneaza Lazea. El nu a oferit numele bancilor care ar putea sa ajunga sa aiba probleme intr-un astfel de scenariu.
In conditiile in care 54% din creditele contractate de sectorul privat sunt in valuta (preponderent euro), deprecierea leului ingreuneaza foarte mult plata ratelor pentru clientii care au venituri in lei. Astfel, bancile se tem de o crestere puternica a restantelor, care ar cere provizioane mai mari si in final capitaluri suplimentare. Economistul-sef al BNR a aratat ca bancile romanesti au fost ferite de creditele in monede exotice, care ar fi pus acum probleme importante. Lazea spune ca bancile au acordat credite in valuta de doi euro pentru fiecare euro atras sub forma de depozite, bazandu-se pe finantare externa, iar acum trebuie sa inchida acest dezechilibru.
In septembrie anul trecut, bancile aveau o datorie externa de 23,7 miliarde de euro, reprezentand o treime din datoria externa totala a Romaniei.
"Problema principala, consideram noi, este dezechilibrul extern enorm, care trebuie ajustat de o maniera controlata, printr-un efort comun al Guvernului si sectorului privat, pana la un nivel care poate fi finantat. O ajustare dezordonata ar presupune o crestere a inflatiei si o depreciere mai mare a cursului", spune Valentin Lazea. El considera ca deficitul de cont curent ar putea sa coboare la 7%-8% din Produsul Intern Brut anul acesta, de la 12,1%, nivel estimat pentru 2008, conditii in care investitiile straine directe ar asigura o mare parte din finantare.
"Nimeni nu stie exact cat din datoria externa va fi rostogolita", spune Lazea. El noteaza ca anul acesta serviciul datoriei externe se va ridica la circa 24 de miliarde de euro, majoritatea platilor urmand sa fie facute in semestrul al doilea.
Ce spune Lazea
- Daca se mai depreciaza leul, anumite banci vor avea nevoie de capitaluri suplimentare
- Presedintii de banci se tem de cresterea cursului, dar trezorierii lor pariaza pe deprecierea leului
- Anul acesta avem de facut plati in contul datoriei externe de 24 mld. euro, majoriatea concentrate in semestrul doi
- Deocamdata nu suntem sub presiune pentru contractarea unui imprumut extern
- Deficitul de cont curent ar putea scadea la 7-8% din PIB
- Bugetul trebuie votat si aplicat in forma actuala pentru a evita o ajustare dura a dezechilibrului extern
- Cheltuielile Guvernului din trimestrul patru au reprezentat un stimul fiscal de 3% din PIB, iar acesti bani sunt acum in buzunarele unor romani
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
