Ieri, la predarea mandatului, Dragu a afirmat că proiectul de lege al bugetului acoperă majorările salariale decise prin legea 250/2016 de aprobare a OUG 20/2016 privind salarizarea bugetarilor, lege care majorează substanţial unele salarii, ceea ce presupune, la momentul în care a fost calculat impactul, un efort bugetar de 2,8 miliarde de lei. Însă, a afirmat fostul ministru, proiectul nu conţine şi fonduri pentru alte promisiuni de creşteri de salarii, majorări de pensii şi reduceri de taxe cuprinse în programele electorale ale partidelor.
„Noi avem acest proiect cu un deficit de 2,99% din PIB, care cuprinde numai creşterea de salarii aşa cum a fost aprobată prin lege. Dar în interiorul bugetului se pot face tot felul de ajustări“, a comentat Dragu.
Ajustări înseamnă însă să muţi dintr-un buget în altul sau să tai cheltuieli. Dragu nu a spus pe ce creştere economică a fost fundamentat proiectul de buget, dar majoritatea instituţiilor financiare cred că avansul PIB, care în 2015 a fost, cel mai probabil, aproape de 5%, va scădea la sub 4%. Proiectul electoral al PSD prevede însă o creştere economică de 5,5%-6% în fiecare dintre următorii patru ani. Nu este clară relaţia dintre această creştere şi multitudinea de promisiuni electorale cu care PSD a câştigat alegerile, promisiuni pe care acum trebuie să le pună în practică, respectând însă ţinta de deficit de 3% din PIB. Dar de veniturile la buget şi mai ales de veniturile în plus depinde în mare parte respectarea promisiunilor electoale fără a afecta alte componente de cheltuieli precum cele de investiţii. PSD vede în 2017 un PIB nominal de 878 de miliarde de lei, la o distanţă uriaşă de previziunile Comisiei Naţionale de Prognoză de doar 807 mld. lei (la o creştere economică de 4,3%).
În timpul audierilor în comisiile de specialitate, noul ministru al finanţelor a promis să menţină bugetul în limitele unui deficit bugetar de 2% din PIB în toţi următorii patru ani.
Ce s-a întâmplat în 2015
Cât despre bugetul pe anul trecut, economistul Cristian Socol, care a participat la elaborarea programului de guvernare al PSD, a criticat ieri nivelul deficitului bugetar din 2015 de 2,6% din PIB (ţinta din legea bugetului fiind de 2,95% din PIB, pe ESA). Criticile lui vizează faptul că în noiembrie deficitul a fost de doar 0,7% din PIB, ceea ce înseamnă că în decembrie s-a fi cheltuit masiv şi nu se ştie pe ce.
„Adică de la un deficit bugetar de 0,73% din PIB la sfârsitul lunii noiembrie s-a ajuns la 2,6% din PIB la sfârşitul lunii decembrie? Adică s-au cheltuit aproape 3 miliarde euro în plus faţă de veniturile încasate în luna decembrie? Pe ce s-au dus banii?“
Şi, continuă Socol: „Vă mai aduceţi aminte că nu se găseau 2,8 miliarde lei pentru creşterea salariilor medicilor şi profesorilor? Uite că s-au găsit 13 miliarde lei de spart într-o lună, în luna decembrie 2016!“
Doar că banii cheltuiţi în decembrie erau prevăzuţi în buget şi, apoi, toate guvernele au procedat, de ani de zile, la fel – nu au făcut cheltuieli de-a lungul anului pentru a vedea cum stau cu deficitul şi, în decembrie, au cheltuit pentru că aveau fonduri la dispoziţie pentru a deconta lucrările efectuate.
„Asta da moştenire“, se plânge Socol în continuare: „Guvernul actual pleacă de la un minus în Trezorerie de 17 miliarde de lei rupţi în ultima lună - 10 miliarde lei venituri mai mici la bugetul de stat plus 7 miliarde lei măsurile intrate în vigoare la 1 ianuarie 2017, reducerea TVA la 19% eliminarea supraaccizei şi a taxei pe stâlp.“
Practic, Socol reproşează fostului guvern că nu a prorogat măsura de eliminării supraaccizei, a taxei pe stâlp şi a reducerii TVA la 19%, cum dorea PSD, dar şi că nu a lăsat actualului guvern bani din bugetul pe 2015.
Viorel Ştefan, noul ministru de finanţe, nu a făcut nicio declaraţie la preluarea mandatului
