Astfel, conform definiţiei „lanţului scurt alimentarâ, carnea, legumele, fructele, mierea, ouăle şi produsele lactate urmează să fie achiziţionate de către retaileri printr-un „lanţ de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici angajaţi în activităţi de cooperare şi de dezvoltare economică locală“, ceea ce nu îngrădeşte libertatea supermarketurilor de a cumpăra produse agroalimentare din ţările din proximitatea României.
„Este un moment important pentru o egalizare de şanse între producătorii români şi marile lanţuri de magazine, care până acum aveau în mod real o putere mult mai mare de negociere. Chiar dacă legea nu este perfectă, este perfectibilă şi s-ar putea ca în toamnă să genereze anumite amendamente care să ducă la o limpezire şi la o uşurare a aplicării ei“, a declarat pentru ZF Valeriu Steriu, vicepreşedintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor. Nu de aceeaşi părere sunt însă marii retaileri, care susţin că avem de a face de fapt cu o îngrădire a dreptului de a alege.
Legea supermarketurilor interzice retailerilor să încaseze de la furnizor taxe şi servicii şi impune ca termenele de plată ale comerciantului către furnizor să nu depăşească mai mult de 30 de zile, iar în cazul produselor proaspete nu mai mult de 7 zile.
„Fermierii români din zona de fructe, legume, lactate sau carne vor putea avea acces mai ieftin prin eliminarea taxelor de raft. Există prevederi şi pentru eliminarea taxelor de raft în lege, care în mod normal ar trebui să scadă preţurile către consumatori“, a explicat Valeriu Steriu.
Reprezentanţii Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) consideră că această lege restrânge libertatea consumatorilor români de a alege cele mai bune produse la preţuri competitive. Potrivit acestora, marii retaileri sunt obligaţi să-şi reanalizeze politicile comerciale, să renegocieze contracte în mijlocul desfăşurării acestora, să renunţe la facilităţi şi servicii oferite pentru promovarea produselor locale, inclusiv cele româneşti, şi să se orienteze pentru a găsi modalităţi de a susţine un flux financiar imens.
„Nu preţul cel mai mic sau varietatea de produse va fi principalul criteriu după care se va orienta comerciantului, ci termenii legii, ca dacă nu respecţi legea te închide. Preţul va deveni secundar. Va conta doar să ai cash flow ca să plăteşti termenul de plată, să nu ceri taxe şi servicii, ca deexemplu să nu mai trimiţi camionul la producătorul local, că altfel te închide. Producătorul va trebui sa îşi ia camionâ, a declarat pentru ZF George Bădescu, directorul executiv al AMRCR.
Un aspect asupra căruia s-au pus de acordat atât reprezentaţii reţelelor de comerţ modern, cât şi reprezentanţii puterii legislative, este legat de faptul că pe timp de iarnă va fi aproape imposibil să se asigure necesarul de fructe şi legume provenit din lanţul scurt de aprovizionare, din cauza condiţiilor meteorologice care împiedică cultivarea lor, motiv pentru care legea ar putea suferi unele modificări în lunile următoare.
„În lunile lunile noiembrie, decembrie va fi un deficit de stoc pentru ca fermierii români nu vor putea produce suficiente roşii sau alte legume si în acel moment există o problema legat de cum vor fi acoperite aceste goluri pe perioada de iarnă. Sper ca până atunci să venim cu un amendament la lege care sa permită importurile pe timp de iarnaâ a spus vicepreşedintele Comisia pentru agricultură din Camera Deputaţilor.
De aceiaşi părere este şi George Bădescu, directorul executiv al AMRCR, şi anume că unele aspecte ale legii sunt inaplicabile. Nu exista iarna produse care să acopere 51% chiar şi de pe lanţul scurt. Iarna nu veţi găsi roşii în toate ţările din Balcaniâ, a precizat el.
Din perspectiva producătorilor agricoli români, această legea este binevenită, deşi şi aceştia îşi pun problema dacă aceasta poate fi aplicată şi cum se vor face verificările, mai ales că deocamdată legea nu are norme de aplicare.
„ Dacă s-ar aplica legea aşa cum e în forma actuală lucrurile ar fi bune, dar e greu de controlat. Spre exemplu, dacă o fabrică primeşte lapte din trei surse diferite, cum poate cineva efectiv verifica dacă laptele este românesc. Stă cineva la pază în fiecare fabrică de producţie din România? Trebuie să vedem dacă practic ne poate folosi „, a spus Şerban Nicuşor, administrator al companiei din zootehnie şi producţie de lactate Agroserv Mariuţa.
Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL) consideră că legea supermarketurile nu va atinge scopul urmărit de iniţiatorii ei, şi anume de a încuraja producătorii agricoli români, din moment ce în lege nu apare cuvântul „produs românescâ, ci produs „provenit din lanţul scurt alimentarâ care permite retailerilor să cumpere şi din alte ţări.
„S-a dat o lege fără un studiu de impact. Nu ar fi prima. Vom vede efectele pe pielea noastră a tuturor. Nu s-a ţinut cont de nici un punct de vedere in Comisa de Agricultură. Degeaba mai plângi mortul, când l-ai îngropat. Cum să renegociază 30.000 de contract în trei zile? În 3 zile nu poţi nici sa le printezi. Cine va aplica această lege? Cine o va controlă? Scopul iniţiatorilor acestei legi nu a fost atins, totul s-a transformat într-o bulă politica care numai încurcăâ, a spus el.
Legea supermarketurilor se aplică operatorilor economici care au o cifră de afaceri mai mare de 2 milioane de euro. Nerespectare legii se sancţionează cu amenzi între 100.000 lei şi 150.000 lei, iar în caz de abatere repetată se poate suspenda activitatea pentru o perioadă de până la 6 luni.
