Lipsă de transparenţă: nici prefecţii nu ştiu ce urmează să se discute la şedinţele de guvern

19 iul 2010 Autor: Adelina Mihai

Netransparenţa Guvernului în procesul legislativ i-a nemulţumit chiar şi pe reprezentanţii acestuia în teritoriu, unul dintre prefecţi afirmând în această săptămână, în cadrul unei videoconferinţe la care a participat şi premierul Emil Boc, că nu cunoaşte proiectele de lege înainte ca acestea să fie adoptate în şedinţa de guvern.

În acest moment, deşi teoretic toată legislaţia care urmează să fie adoptată trebuie publicată pe site-ul instituţiei iniţiatoare cu cel puţin 30 de zile înainte, lipsa de organizare eficientă a Guvernului face ca proiectele să nu fie cunoscute.

Astfel, există trei instituţii implicate în procesul de adoptare a unui proiect de lege: Secretariatul General al Guvernului (SGG), care ar trebui să publice pe site proiectele care urmează să fie discutate, Guvernul, care anunţă şedinţele fără să le pună la dispoziţie celor implicaţi proiectele necesare, şi ministerele, care de multe ori uită să publice pe site-urile lor proiectele de lege aflate în dezbatere.

Prefectul de Hunedoara, Attila Dezsi, i-a recomandat primului-ministru să-şi anunţe reprezentanţii din teritoriu cu privire la modificările legislative şi la motivaţia pentru care se adoptă sau se schimbă legi înainte ca şedinţele Executivului să aibă loc, pentru a şti ce explicaţii să dea atunci când este întrebat.

"Nu am spus-o ca un reproş, ci ca o propunere de optimizare şi eficientizare a procedurilor. Trebuie să dau telefoane la ministere de fiecare dată, în loc să îmi vină informaţia completă, pentru a o putea da mai departe într-o formă coerentă. Propunerea mea vine din dorinţa de a putea avea o comunicare corectă cu cetăţenii prin intermediul mass-media locale şi naţionale", susţine Dezsi.

În replică, premierul Emil Boc l-a trimis la Ministerul Administraţiei şi Internelor, în loc să delege aceste atribuţii către SGG, o instituţie care are rolul de "a asigura derularea operaţiunilor tehnice aferente actelor de guvernare, rezolvarea problemelor organizatorice, juridice, economice şi tehnice ale activităţii Guvernului".

"Cred că SGG, care asigură platforma tehnică şi procedurală a Guvernului, este instituţia care ar trebui să trimită prefecturilor proiectele de acte normative înainte ca acestea să fie discutate în şedinţă de guvern", a mai spus Deszi.

Nu de aceeaşi părere este însă şi prefectul Buzăului, Paul Beganu, care spune că, de regulă, se uită pe site-ul fiecărui minister în parte atunci când are nelămuriri.

"Dacă avem neclarităţi, întrebăm direct la ministere sau la MAI la direcţia de relaţii cu prefecţii sau la cea pentru situaţii de urgenţă, în funcţie de caz. Oricum, noi primim notificări prin care suntem anunţaţi ce legi urmează să se schimbe şi ni se solicită să venim cu propuneri şi ştim, în mare, despre ce este vorba", spune Beganu.

Şi Mihai Archip, prefectul Neamţului, spune că nu a avut probleme legate de comunicarea cu Guvernul.

"Dacă ţii legătura cu deconcentratele, cu corespondentele ministerelor în teritoriu, nu văd ce probleme ai avea. Direcţia de finanţe sau cea de muncă ne raportează cel puţin lunar ce activităţi desfăşoară ministerele lor", spune Archip.

Premierul a mai spus că forma finală a legilor se poate afla numai după discuţia şi dezbaterile din Guvern şi astfel s-ar putea explica de ce forma iniţială a proiectelor se află după şedinţe. Nu a explicat însă de ce propunerile proiectelor de lege nu există pe site-ul Guvernului.

După închiderea ediţiei, reprezentanţii Guvernului au răspuns solicitării ZF, precizând că iniţierea actelor normative se face de către ministerele şi organele aflate în subordinea Guvernului, autorităţile administrative autonome, instituţiile administraţiei publice centrale aflate în subordinea ministerelor, precum pi prefecţii sau consiliile judeşene, prin intermediul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Astfel, iniţiatorul este cel care are obligaţia de a publica forma iniţială a proiectului de act normativ, pentru consultare publică, dar şi pentru consultare preliminară între instituţii, care se realizează după afişarea proiectului de lege pe pagina de internet a iniţiatorului.

"Desfăşurarea întregului proces de consultare, atât cu cetăţenii şi cu asociaţiile legal constituite, cât şi consultarea preliminară interinstituţională, cade în sarcina exclusivă a iniţiatorului. Menţionăm că potrivit Constituţiei României, Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe. Aceste proiecte de acte normative sunt propuse de iniţiatori - autorităţi publice cu atribuţii pe domeniul lor de activitate, spre adoptare Guvernului, care nu are calitate de iniţiator", susţin reprezentanţii biroului de presă al Guvernului.

Pentru ca legea să fie publicată pe pagina de Internet a Guvernului sau în Monitorul Oficial, iniţatorii trebuie să trasmită la SGG, imediat după adoptare, forma finală şi motivaţia legii, semnate de conducătorul instituţiei iniţiatoare.

"Instrumentele de prezentare şi motivare (notele de fundamentare şi expunerile de motive) ale actelor normative se publică, prin grija Secretariatului General al Guvernului, pe pagina de Internet a Guvernului, după publicarea actului normativ în Monitorul Oficial", mai spun reprezentanţii Guvernului.