Principala problemă pe care o are România în acest moment oreprezintă numărul scăzut al angajaţilor care lucrează legal, iarabordarea pe care a avut-o atât mediul privat, cât şi sectorulpublic, în ceea ce priveşte reducerea de costuri prin concedieri, afost greşită, este de părere economistul Liviu Voinea, 35 de ani,director executiv al Grupului de Economie Aplicată.
"Cea mai mare povară fiscală pentru patroni este să angajeze cucarte de muncă din cauza nivelului ridicat de contribuţii sociale.Dacă nivelul acestor contribuţii ar scădea cu 3%, s-ar putea crea100.000 de locuri de muncă. Economia, per ansamblu, nu-şi poatereveni dacă avem mai puţine locuri de muncă, mai puţini oameni careplătesc taxe mai mari. Economia îşi poate reveni doar dacă suntmulţi angajaţi care plătesc taxe moderat", a spus Liviu Voinea,care este şi profesor la Academia de Studii Economice şi la ŞcoalaNaţională de Studii Politice şi Administrative.
În prezent, în România lucrează legal aproximativ 4,3 milioanede salariaţi, dintre care peste 1,3 milioane sunt angajaţi însectorul public, în timp ce populaţia activă este de 9,7 milioanede persoane, potrivit datelor de la Institutul Naţional deStatistică.
Creşterea numărului de salariaţi ar putea acoperi o parte dindeficitul de la fondul de pensii, care este în prezent de 3,6miliarde de euro. În prezent, nivelul contribuţiilor sociale(sănătate, şomaj şi pensii) este de 16,5% pentru angajat şi 26,5%pentru angajator.
În opinia lui Voinea, România va avea o scădere economică de 3%în acest an, iar măsurile de austeritate luate de Guvern - scădereasalariilor cu 25% şi disponibilizările din sectorul public - nu facdecât să adâncească ţara în recesiune. Oficialii FMI sunt însă maioptimişti şi se aşteaptă ca în acest an scăderea economică să fiede 1,9%.
Există însă riscul ca măsurile de austeritate adoptate de Guvernsă menţină la acelaşi nivel sau chiar să crească cheltuielilepublice.
"Este posibil ca oamenii concediaţi, dacă au şi relaţii înmediul politic, să presteze acelaşi job externalizat din cadrulunei firme şi astfel doar cheltuiala să nu mai apară în categoriacheltuieli cu personalul, ci la achiziţii de servicii. Dacă daiafară, rişti să se întâmple această externalizare de servicii", amai spus Voinea.
El a precizat că inclusiv Guvernul Boc a angajat în lunaianuarie a anului trecut un număr de 77.000 de persoane în sectorulpublic, iar în perioada februarie 2009 - iunie 2010 a dat afară60.000 de angajaţi, fiind încă pe plus încă în ceea ce priveşteangajările.
Şi Guvernul precedent a risipit din banii publici, făcând400.000 de angajări în patru ani. Însă concedierile reprezintă oabordare greşită pentru ieşirea din criză. "Mediul privat areacţionat la fel de nepotrivit ca şi mediul public, doar că un picmai rapid. Mediul privat a angajat excesiv cu salarii mari şi afost nevoit să dea afară aproape 500.000 de oameni anul trecut.Până la urmă, sectorul privat a declanşat criza, pentru că acrescut artificial deficitul de cont curent", a mai spusVoinea.
Efectul pe care în va genera valul de concedieri din mediulprivat atunci când economia îşi va reveni va fi unul nefast, încontextul în care angajaţii vor avea nevoie de o nouă instruire şiîşi vor pierde din loialitate.
"Resursa umană e mai importantă decât resursa financiară. Cândse va termina criza, companiile vor găsi mult mai costisitor oamenipe care să-i angajeze, să-i reprofesionalizeze, pentru că aceştiaau stat doi ani fără să facă nimic. În plus, oamenii îşi vor pierdeloialitatea faţă de companie pentru că ei au fost primii daţiafară, au fost primul activ la care s-a renunţat", a mai spusVoinea.
Ce se va întâmpla anul viitor?
Profesorul Voinea estimează că rata şomajului va rămâne înlimitele a 8% în acest an, pe fondul amânării disponibilizărilordin sectorul public. De altfel, la cinci luni, Guvernul nu a datafară decât 27.000 de bugetari, numărul de concedieri în sectorulpublic până la finele anului urmând să ajungă la 90.000.
"Anul viitor e posibil să avem o uşoară creştere economică, daruna pauperizată, cu şomaj mai mare, putere de cumpărare mai mică şinivel de trai mai scăzut. FMI vede o creştere de 1,5% anul viitor,însă nu ştiu de ce pentru că exporturile nu vor creşte, consumul vastagna, iar producţia internă va fi afectată de scădereaconsumului."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
