România a intrat într-o lună de foc. Cinci sfidări majore se află în faţa Guvernului de la Bucureşti într-un context internaţional tulbure. Cu o misiune a FMI la faţa locului, cu un proiect de buget pe 2012 nedefinitivat, cu perspective de creştere economică viitoare subţiate, Guvernul trebuie să-şi acopere spatele şi în cazul unor întâmplări neprevăzute pe scena economică a Europei.
În administraţie se observă de la o vreme o tendinţă de a pune un posibil eşec al României pe seama situaţiei externe, sugestie pe care preşedintele Traian Băsescu a făcut-o, de altfel, ultima dată la finele săptămânii. Sigur că România depinde în mod covârşitor de ceea ce se întâmplă în UE, dar datoria responsabililor este să găsească soluţii.
Care vor fi acestea? Premierul Emil Boc a afirmat ieri că va propune Legislativului o versiune prudentă a bugetului pe 2012 care să ferească România de riscuri majore dacă situaţia nu se îmbunătăţeşte în Europa. El a susţinut însă că nu are în vedere niciun scenariu de scădere a salariilor în domeniul bugetar sau impozitarea de pensii.
În rest, el susţine că investiţiile, fondurile europene şi locurile de muncă reprezintă prioritatea bugetului de stat pentru anul 2012. Dar acestea sunt priorităţi invocate de ani de zile.
Sub efectul încetinirii economiei, Guvernul s-ar putea vedea obligat să-şi reducă cheltuielile. De unde o va face? Premierul dă asigurări că nu se va tăia de la investiţii. Atunci soluţia rămâne diminuarea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile, cu atât mai mult cu cât preşedintele a sugerat, dacă nu chiar a cerut Guvernului să menţină un deficit bugetar de sub 3% din cauza costului ridicat al finanţării acestuia.
Premierul admite că România nu este prinsă în criza datoriilor suverane, dar că există pericolul ca datoria să crească, în condiţiile în care Guvernul României nu va continua o politică prudentă. Oricum ar sta lucrurile, până în 7 noiembrie, când se va termina misiunea de evaluare a FMI, estimarea Fondului privind creşterea economică din 2012 va fi cunoscută şi este posibil să aflăm şi datele esenţiale ale bugetului.
O bună parte a ceea ce se va întâmpla în afara României ar putea însă modifica scenariile de la o zi la alta. Astăzi liderii UE trebuie să se pună de acord asupra planurilor de salvare a zonei euro.
Dacă se vor înţelege, iar piaţa va primi bine măsurile anunţate, atunci este posibil ca situaţia să se mai calmeze. Dacă nu, România trebuie să se aştepte la ce este mai rău.
O altă problemă care va avea impact serios asupra României va fi cea a capitalizării băncilor europene.
Este de notat aici că observaţia preşedintelui Traian Băsescu, anume că recapitalizarea băncilor europene nu trebuie să se facă pe seama retragerii capitalurilor băncilor străine din România, a primit deja o încuviinţare explicită, inclusiv din partea preşedintelui Comisiei Europene José Manuel Durão Barroso cu care şeful statului român s-a întâlnit ieri la Bruxelles. Rămâne de văzut însă în ce măsură se şi va concretiza acest deziderat.
Şi, de asemenea, rămâne de văzut cum va fructifica România şansa fondurilor europene - subiectul principal al discuţiilor de ieri dintre preşedintele român şi şeful Comisiei Europene.
Pe de altă parte, datele arată că România nu este total în voia vânturilor şi are şi ea nişte ancore.
România are mai multe "buffere" care o pot ajuta să se protejeze de tensiunile externe. Cursul de schimb flexibil poziţionează România într-o situaţie mai bună în faţa crizei, un alt atu fiind nivelul ridicat al rezervelor valutare.
Totodată, continuarea programului cu FMI şi Comisia Europeană ar putea să prevină eventuale derapaje fiscale în anul electoral 2012. În plus, în cazuri excepţionale, România poate să tragă anumite sume din cele aproximativ 5 mld. euro puse la dispoziţie de cele trei instituţii internaţionale.
În plan fiscal, România a reuşit să ajusteze deficitul bugetar şi va continua acest proces, iar ponderea datoriei publice în PIB este destul de redusă, mult sub plafonul de 60% din PIB impus la nivel european.
1 Cum mişti cercul incertitudinii creşterii economice?
Creşterea economică pe care va miza anul viitor Ministerul Finanţelor şi, implicit, Guvernul este deocamdată incertă.
FMI şi Comisia Europeană nu au anunţat până acum prognozele ajustate pentru creşterea economică a României din 2012. Estimările actuale indică o creştere economică de 3,5-4%, însă cele mai recente semnale indică o înjumătăţire a estimărilor.
Până în 7 noiembrie, când se va termina misiunea de evaluare a FMI, estimarea Fondului privind creşterea economică din 2012 va fi cunoscută.
După ce în prima jumătate a anului percepţia pieţelor externe privind România s-a îmbunătăţit continuu, având în vedere semnalele de redresare a economiei, performanţa exporturilor, îngustarea deficitului de cont curent şi reducerea deficitului bugetar, în ultima perioadă pesimismul a revenit pe pieţe, iar aversiunea investitorilor faţă de risc a crescut, în contextul accentuării tensiunilor din zona euro, revenind chiar şi scenariul recăderii în recesiune.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), cel mai mare investitor instituţional din România, şi-a înrăutăţit estimarea privind creşterea economică de anul viitor la 1,1%, fiind prima instituţie care a ajustat drastic creşterea de la o estimare anterioară de plus 3,8%.
Aceasta nu este însă cea mai pesimistă prognoză de până acum privind România. JP Morgan, una dintre cele mai puternice bănci americane, care monitorizează România în rapoarte de analiză ocazionale, a ieşit în ultima vreme în evidenţă prin ajustări succesive ale prognozei de creştere economică pe 2012, până la 0,8%.
2 Cum ţii deficitul?
Construirea unui buget prudent pentru anul viitor, cu un deficit cât mai strâns pentru diminuarea nevoii de finanţare este un element esenţial pentru ca România să reuşească să se ferească de tensiunile persistente la nivel internaţional, lucru recunoscut recent şi de oficialii de la Palatul Victoria şi Palatul Cotroceni. Deficitul bugetar trebuie să fie ajustat în 2012 la 3% din PIB pe metodologia europeană (ESA), conform înţelegerii cu Comisia Europeană şi FMI, ceea ce implică măsuri suplimentare de consolidare fiscală. Pentru a atinge această ţintă, cifra de deficit pe metodologia românească (cash) trebuie să fie mai mică. În mod normal diferenţa dintre cele două cifre a fost până acum sub 0,5%, însă o variabilă importantă care poate schimba lucrurile este impactul companiilor de stat cu pierderi care vor fi incluse în buget.
Dacă autorităţile vor miza pe un deficit bugetar mai mic de 3%, inclusiv pe metodologia europeană, după cum a anunţat preşedintele Traian Băsescu, tăierile de costuri va trebui să fie mult mai drastice. Calculele sunt complicate de înrăutăţirea perspectivelor economice pentru anul viitor, dar şi de faptul că 2012 este an electoral.
În condiţiile ajustării estimării de creştere economică de la 4% la 2% - cifră spre care converg majoritatea prognozelor -, plusul de deficit bugetar ar ajunge la 0,8%-1% din PIB.
O problemă stringentă este dificultatea de finanţare a deficitului, în condiţiile în care costurile de împrumut tot cresc.
3 Cum te fereşti de tulburările externe?
Sunt luni bune de când Guvernul şi preşedintele Traian Băsescu sunt tentaţi să pună posibilul eşec al României pe seama factorilor externi, iar ultima mostră a acestei viziuni a fost oferită de şeful statului înaintea summitului UE când a susţinut că amânarea unei decizii în privinţa salvării Greciei este plătită şi de ţările sărace din Uniune, inclusiv România. Fără discuţie, România trebuie să fie extrem de atentă la ce se întâmplă în UE.
Astăzi şefii de state şi de guverne din Uniune trebuie să anunţe măsuri cruciale pentru stabilizarea zonei euro.
Dacă se vor înţelege, pieţele ar putea reacţiona pozitiv, dacă nu, România trebuie să se aştepte la ce este mai rău, inclusiv la imposibilitatea de a se mai putea împrumuta la costuri sustenabile. Reintrarea Europei în recesiune nu mai este un subiect tabu.
De altminteri, noile prognoze ale FMI pentru zona euro indică o creştere economică de doar 1,1% în 2011, faţă de prognoza de 1,8% din aprilie. Relevant este că ţările cu care România are cele mai mari schimburi comerciale sunt vizate de această revizuire - economia Germaniei ar urma să crească cu doar 1,3%, faţă de prognoza anterioară de 2,1%, cea a Franţei cu 1,4%, faţă de 1,8% sau cea a Italiei cu 0,3%, faţă de 1,3% cât se estima în primăvară.
În aceste condiţii, exporturile României care participă într-o proporţie majoră la formarea PIB-ului şi care au pus serios umărul la ieşirea din recesiune vor fi afectate şi odată cu ele indicatorii de creştere. De altminteri, analiştii economici au avertizat în multe rânduri că economia nu trebuie să se bazeze pe exporturi, ci pe cererea internă. Doar că consumul intern nu dă semne că şi-ar reveni din loviturile primite în ultimii ani - o scădere cu peste 10% a cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul în 2009 şi de peste 5% în 2010.
4 Ce va aduce recapitalizarea băncilor europene?
Modalitatea în care se va face recapitalizarea băncilor europene este de o importanţă crucială pentru toate ţările, inclusiv pentru România, fiind necesară prevenirea reducerii expunerilor instituţiilor de credit străine pe ţările din afara zonei euro, care ar antrena frânarea creditării şi ar amplifica riscul revenirii în recesiune. În contextul în care au fost afectate de criza datoriilor publice, de tensiunile de pe burse, băncile au nevoie de majorarea capitalului.
Circa jumătate din sectorul bancar românesc este controlat de bănci austriece şi elene. În privinţa băncilor elene, a mai apărut o problemă. Alpha Bank şi Eurobank, cele două mari bănci greceşti care controlează în România instituţii de credit de top 10 - Alpha Bank şi Bancpost, au eşuat în demararea fuziunii, iar în presa elenă a început să vorbească despre naţionalizări
Preşedintele Traian Băsescu a expus ieri oficialilor de la Bruxelles îngrijorarea României că o eventuală capitalizare a băncilor din zona euro ar putea să nu aibă necesitatea menţinerii fluxului de capital al băncilor din UE pe piaţa românească.
În replică, preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a declarat că recapitalizarea băncilor din statele zonei euro nu trebuie să afecteze fluxul lichidităţilor în România, afirmând că "societăţile bancare, firme mamă, vor continua să asigure lichidităţi pentru sucursalele din România", potrivit Mediafax.
Şi BERD a susţinut ideea că recapitalizarea grupurilor bancare europene nu trebuie să se realizeze prin retrageri de bani de la subsidiarele din estul Europei.
Sistemul bancar românesc a făcut faţă bine crizei economice până acum, rămânând bine capitalizat şi lichid. Evoluţia a fost susţinută de angajamentele asumate de către grupurile mamă ale principalelor nouă bănci cu capital străin, în primăvara anului 2009, pentru menţinerea nivelului expunerii pe piaţa românească la nivelurile agreate şi a ratei de solvabilitate a sucursalelor peste 10%.
Autorităţile române au renunţat însă din primăvara acestui an la acordul de la Viena cu cele nouă grupuri bancare. Însă, acum România se confruntă din nou cu pericolul ca băncile străine să oprească finanţarea.
UE şi FMI au lansat evaluări diferite cu privire la suma necesară acestei operaţiuni, Fondul susţinând că sunt necesare 200 mld. euro, în timp ce UE a avansat suma de 100 mld. euro.
5 Cum te foloseşti de şansa extraordinară a fondurilor de la UE?
Accelerarea absorbţiei fondurilor europene ar fi o gură de oxigen pentru o economie sufocată precum cea a României. Preşedintele Traian Băsescu s-a întâlnit ieri cu şeful Comisiei Europene Manuel Durão Barroso pe tema absorbţiei fondurilor. Ieri şeful Comisiei a susţinut că a observat o îmbunătăţire în ultimele şase luni a capacităţii de absorbţie a fondurilor, dar nu a dat detalii despre o posibilă deblocare a fondurilor europene pe Programul Operaţional Regional. De asemenea, nu au fost date detalii despre o posibilă reluare a transmiterii de cereri de rambursare către Comisia Europeană. Situaţia externă afectează finanţarea României, iar o creştere a ratei de absorbţie a fondurilor ar reprezenta o şansă uriaşă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
