Lupta pentru energia ieftină de la Hidroelectrica a reînceput. Ministrul Niţă este direct responsabil de aducerea lui Mihăilă în companie

La nici măcar jumătate de an de la ieşirea Hidroelectrica din insol­venţă, în jurul companiei încep din nou să roiască grupurile de interese. Cea mai ieftină energie din România este la fel de atractivă şi chiar dacă legea spune că electricitatea produsă se tranzacţionează numai pe bursă, cel mai nou caz de corupţie din businessul local arată că nici acest loc nu este sigur.

În cinci zile de acum, Hidroelectrica ar fi trebuit să vândă energie în valoare de 263 de milioane de euro către o companie relativ necunoscută, Energon Power&Gas, con­dusă de un om de afaceri la fel de misterios din Cluj, Rareş Criste. „Era un contract inacceptabil. Hidroelectrica ar fi pierdut peste 290 de milioane de lei (circa 66 mil. euro)“, spune Remus Borza, preşedintele Consiliului de Supraveghere al Hidro­electrica. La mijlocul acestei afaceri, care ar fi putut redeschide dosarul „băieţilor deştepţi“ la producătorul de energie, este o mită  de 1,4 milioane de euro, un membru al directoratului Hidroelectrica, Eugen Bră­dean, şi unul din Consiliul de Supraveghere, Ioan Mihăilă, ambii arestaţi, dar şi un denunţător, Remus Vulpescu. Cum a în-ceput totul şi ce rol a avut fiecare?
 

Oferta de nicăieri

Pe data de 18 octombrie, la bursa de energie OPCOM a fost depusă o cerere uriaşă de cumpărare de energie. Compania Energon Power&Gas din Cluj a plasat un or­din de cumpărare pentru 7 TWh de ener­gie electrică la un preţ de 165 de lei pe MWh, perioada de desfăşurare a con­trac­tului fiind cuprinsă între 01 ianuarie 2014 şi 31 decembrie 2017. În total, valoarea con­trac­tului era de 263 de milioane de euro. România a consumat anul trecut 52 de TWh.

De exemplu, ArcelorMittal Galaţi con­sumă anual circa 1,7 TWh de energie ceea ce înseamnă că acest contract ar fi putut alimenta al doilea cel mai mare consumator de energie din România pe o perioadă de 4 ani de zile.

Ţinând cont de ofertă şi de preţurile la care ceilalţi producători de energie îşi vând energia, o singură companie ar fi putut răspunde acestei solicitări: Hidroelectrica, firmă abia ieşită din insolvenţă, una dintre principalele cauze care au adus-o în această situaţie fiind chiar contractele directe de vânzare a energiei.

Licitaţia urma să aibă loc pe data de 29 octom­brie, ora 12, pe bursa de energie OPCOM, pe platforma contractelor bilaterale.

Cum a votat fiecare

„În data de 22 octombrie 2013, directo­ratul Hidroelectrica, la solicitarea unuia dintre cei cinci membri, a luat în discuţie pro­­punerea cu privire la avizarea parti­ci­pării Hidroelectrica cu o ofertă de vânzare, la cererea de cumpărare iniţiată pe bursa de energie OPCOM-PCCB (platforma con­tractelor bilaterale) de către Energon Power&Gas pentru cantitatea de energie de 7.012.800 MWh, cu livrare în perioada 2014 - 2017, la preţul de 165 RON/MWh (inclusiv TG). Directoratul a respins această pro­pu­ne­re cu 3 voturi „împotrivă“, o abţinere şi 1 vot „pentru“, fiind astfel consemnată o ma-jo­ritate care a considerat că un asemenea con­­tract nu poate fi încheiat pentru că ar ge­nera pierderi semnificative pentru com­pa­nie“, au comunicat ieri reprezentanţii com­paniei.

Din directoratul Hidroelectrica fac parte Mihail Stănculescu, Aurel Cocoş, Eugen Brădean, Mihai Teleanu şi Ovidiu Agliceru. Actualul directorat a fost numit la mijlocul lunii august. Eugen Brădean, care înainte de a veni la Hidroelectrica a fost consilierul directorului general al Electrica, Ioan Roşca, a fost cel care a venit cu propunerea şi a votat pentru semnarea contractului, în timp ce Ovidiu Agli­ceru s-a abţinut. Restul au votat împotrivă.
 

Care ar fi fost pierderile?

„Este un contract inacceptabil. Preţul este într-adevăr de 165 de lei pe MWh, dar acesta include şi o taxă de transport, care este de 11 lei, şi mai erau şi 7 lei dintr-un contract de hedging cu care venise Brădean pentru a ne proteja la bănci împotriva scăderii preţului.

Practic, vorbim de un preţ de 147 de lei pe MWh. Noi însă am fi avut un cost de 189 de lei pe MWh în acest contract pentru că noi ar fi trebuit să livrăm energie sub un anumit profil, mai mult pe timpul zilei, mai puţin noaptea. Persona­lizarea costă. Pierderile s-ar fi ridicat la peste 290 de milioane de lei (66 de milioane de euro)“, spune Remus Borza.

Declaraţiile reprezentanţilor Hidro­electrica au venit după ce pe 23 octombrie DNA a anunţat că procurorii au dispus reţinerea lui Eugen Brădean şi a lui Ioan Mi­hăilă, membru al consiliului de supra­veghere al Hidroeletrica şi consilierul ministrului delegat pentru energie Cons­tantin Niţă, pe un termen de 24 de ore. Apoi Tribunalul Bucureşti a decis ieri arestarea preventivă pentru 29 de zile a celor doi. Potrivit informaţiilor din presă, Ioan Mihăilă este un apropiat al lui Constantin Niţă. Totodată, Mihăilă a avut legături cu Bankoop. După falimentul băncii, Mihăilă a fost cautat de autorităţi pentru explicaţii. Mihăilă a fost şi primul director al Bursei de Valori Bucureşti.

Mihăilă a fost numit în Consiliul de Su­praveghere al Hidroelectrica la finalul lunii mai. „Sunt un bun cunoscător al economiei româneşti, în special al situaţiei hidro­energeticii cu o vastă experienţă în analiză şi management, putând organiza şi conduce activităţi de succes. Nu am avut relaţii de afaceri personal sau prin interpuşi cu statul sau cu vreo companie din sistemul energetic naţional“, scrie Mihăilă în CV-ul postat pe site-ul Hidroelectrica, dând asigurări că nu este angajat în niciunul dintre grupurile de interese din sistemul energetic.
 

DNA spune însă altceva

„În luna octombrie 2013, inculpatul Mihăilă Ioan, în calitate de membru în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica şi consilier al ministrului delegat pentru energie, a promis unui alt membru din acelaşi consiliu, denunţător în cauză, suma de 1.400.000 euro pentru ca acesta din urmă, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, să voteze favorabil încheierea, de către Hidroelectrica a unui contract bilateral pe patru ani, de vânzare a energiei electrice către o anumită societate comercială din România, pentru cantitatea de 7.012.800 MWh (1.157.112.000 lei aproximativ 262.980.000 euro) ceea ce reprezenta condiţii defavorabile pentru societatea Hidroelectrica. Promisiunea de dare de mită s-a făcut cu ajutorul inculpatului Brădean Eugen, director de trading în cadrul Hidrolectrica şi membru în cadrul directo­ratului Hidroelectrica. Suma promisă cu titlu de mită urma a fi disimulată sub aparenţa unui contract de comision care ar fi fost încheiat de către o firmă off-shore şi firma achizitoare a energiei electrice“, se arată în comunicatul DNA.
 

Cine a fost denunţătorul?

„Am convocat o şedinţă extraordinară a Consiliului de Supraveghere. Atât Brădean, cât şi Agliceru vor fi revocaţi din funcţie, Agliceru pentru că s-a abţinut. Nu ai voie să gândeşti aşa ceva, darămite să faci asta. Brădean deja făcuse nota de funda­mentare pentru acest contract“, a mai spus Borza.

Potrivit surselor judiciare citate de gândul.info, Remus Vulpescu, directorul de cabinet al ministrului finanţelor Daniel Chiţoiu şi membru în Consiliul de Supra­veghere al Hidroelectrica, este cel care a denunţat actele de corupţie. Vulpescu, omul care de altfel şi-a pus semnătura pe insolvenţa Hidroelectrica din funcţia de şef al OPSPI, nu a putut fi contactat pentru detalii suplimentare.

De partea cealaltă, cumpărătorul, firma Energon Power&Gas, este o afacere de circa 38 de milioane de euro, cu un profit net de 0,4 milioane de euro şi 9 angajaţi.

Firma este condusă de Rareş Criste. Potrivit presei locale, Criste este cunoscut pentru faptul că timp de 5 ani a deţinut controlul alături de Alin Ardelean, fiul lui Virgil Ardelean, fostul şef al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă, celebrul serviciu secret Doi şi un sfert din cadrul Ministerului Administraţiei In­ternelor, la firma Ten Transilvania Energy, una dintre companiile care aveau contracte directe cu centralele Turceni şi Rovinari.

Reprezentanţii Energon nu au răspuns întrebărilor ZF până la închiderea ediţiei aşa că nu este clar mai departe cine ar fi fost clientul final al acestui contract de 263 mil. euro.

În perioada iunie 2012-iulie 2013, Hidroelectrica, unul dintre cei mai mari producători de energie din România, a fost în insolevenţă, una dintre principalele cauze fiind chiar încheierea de contracte directe în condiţii dezavantajoase cu firme bine conectate politic.

Odată cu intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica, şase din cele zece contracte directe ale companiei au fost denunţate. Euro P.E.C., EFT AG, EFT România (Energy Financing Team), Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie şi la final Energy Holding au fost rând pe rând decuplate după ce numai în perioada 2006-31 mai 2012 au provocat o pierdere de circa 3 miliarde de lei. Suma reprezintă profiturile care au trecut pe lângă compania de stat care a preferat să-şi vândă energia către aceşti intermediari în loc să o tranzacţioneze în piaţă. 

Personajele implicate: arestaţii vs denunţătorul

Ioan Mihăilă, 69 de ani

Ales în primul Consiliu de Supraveghere după ieşirea din insolvenţă a Hidroelectrica. A fost consilier al ministrului delegat pentru energie Constantin Niţă şi membru în Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia.

„Sunt un bun cunoscător al economiei româneşti în special şi al situaţiei hidroenergeticii, cu o vastă experienţă în analiză şi management, putând organiza şi conduce activităţi de succes“, susţine Ioan Mihăilă în CV-ul disponibil pe site-ul Hidroelectrica. Înainte de 1989 a lucrat ca inginer sau şef de şantier în diverse hidrocentrale de pe râul Olt, şi a înfiinţat o întreprindere pentru construcţia microhidrocentralelor din România. „În 1986 am fost scos de la conducerea acestei întreprinderi pe motive politice“, arată Mihăilă. În primii ani după Revoluţie, el a lucrat în SUA pentru companii de construcţii şi instalaţii. Mihăilă mai susţine că a fost „unul din pionierii pieţei de capital din România, înfiinţând împreună cu alţii Bursa de Valori Bucureşti“. Este absolvent al Facultăţii de Construcţii Bucureşti.

Eugen Brădean, 33 de ani

Ales în directorat în luna august pe poziţia de director comercial, el a venit din compania de stat Electrica, unde era consilier pentru directorul general, Ioan Roşca.

„Obiectivul meu este să lucrez într-o poziţie de top management/ administrare pentru o companie din sectorul public sau privat, implicându-mă în crearea de noi proiecte sau indentificând soluţii pentru proiectele existente”, se arată în CV-ul lui Brădean de pe site-ul Hidroelectrica.

În trecut, Brădean a fost managerul francizei locale a lanţului de cafenele Costa şi a fost director regional la Bancpost. Este absolvent al Academiei de Studii Economice şi doctor în economie. Potrivit CV-ului, în paralel cu studiile de licenţă la ASE, Brădean a lucrat ca analist financiar la Petrom, la acea vreme (1999-2002) încă deţinută de stat.

Remus Vulpescu, 41 de ani

Membru al Consiliului de Supraveghere de la ieşirea din insolvenţă a Hidroelectrica. A fost administratorul special al companiei pe perioada insolvenţei.

În prezent este director de cabinet al ministrului finanţelor Daniel Chiţoiu şi reprezentant al statului în Consiliul de Administraţie al Transgaz. Anterior, din poziţia de şef al Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) a fost implicat în încercarea de privatizare a Oltchim de anul trecut. După eşecul acesteia, a demisionat.

Este licenţiat în ştiinţe juridice şi ştiinţe politice al Universităţii Bucureşti.
 

Brădean şi Mihăilă au fost arestaţi pentru 29 de zile

• Eugen Brădean şi Ovidiu Agliceru au fost revocaţi din directoratul Hidroelectrica. Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica a aprobat vineri, „în unanimitate“, propunerea preşedintelui structurii de conducere, Remus Borza, de revocare a lui Eugen Brădean şi Ovidiu Agliceru din directoratul producătorului de electricitate.

• „Totodată, Consiliul de Supraveghere va analiza, în şedinţa din 28 octombrie, activitatea celorlalţi trei membri ai directoratului şi va hotărî dacă le va prelungi mandatul care urmează să expire în 30 octombrie“, spune Hidroelectrica.

• Brădean credea că Niţă era unul dintre cei care urmau să beneficieze de mită - interceptări.

• Brădean îi spunea lui Remus Vulpescu că mita în schimbul încheierii contractului pentru energie ieftină urma să ajungă la „trei-patru persoane“ şi credea că, în afară de acestea, ar fi fost şi ministrul Constantin Niţă, dar şi un „băiat cu ochii albaştri“.

• Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) notează, în refereratul cu propunerea de arestare preventivă a lui Eugen Brădean şi Ioan Mihăilă, că primul s-a întâlnit cu Vulpescu la un restaurant şi i-a „reiterat“, cu acest prilej, oferta de „700.000-800.000 de euro“ în schimbul facilitării încheierii de contracte pentru energie ieftină de la Hidroelectrica. „Cu ocazia întâlnirii din data de 11 octombrie, întâlnire ce a avut loc în intervalul orar 15:25 - 16:40 în incinta restaurantului Barbizon din complexul World Trade Center – Pullman, inculpatul Brădean Eugen i-a reiterat numitului Vulpescu Dumitru Remus oferta de 700.000 – 800.000 de euro în schimbul facilitării încheierii de către Hidroelectrica  a unor contracte bilaterale  de vânzare a energiei electrice, pe termen lung“, arată procurorii.

• Potrivit documentului DNA, Brădean a precizat, la întâlnire, şi beneficiarul contractului, respectiv societatea Energon Power and Gas din Cluj, „precum şi că ar mai exista alte trei-patru persoane ce urmează a fi mituite, fără a dezvălui identitatea acestora şi suma de bani pe care urmează să o primească fiecare dintre aceştia“.

• Brădean şi Mihăilă au fost arestaţi pentru 29 de zile. Carol Dan, Cătălin Lupăşteanu

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 25.10.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels