Eveniment

Ministerul Fondurilor Europene vrea 7 mld. euro de la UE în 2013, dar în bugetul consolidat nu sunt prevăzute decât 2,5 mld. euro fonduri nerambursabile

Ministerul Fondurilor Europene vrea 7 mld. euro de la UE...

Autor: Iulian Anghel

19.02.2013, 00:07 1566

Noul minister al fondurilor europene ţinteşte, până la finele lui 2013, o absorbţie pe fonduri structurale şi de coeziune de 50% din totalul fondurilor de 19,8 mld. euro alocate României între 2007-2013, ceea ce ar însemna peste 7 mld. euro, în condiţiile în care, până la finele lui 2012, au fost absorbite 2,2 mld. euro (12% din total).

În ciuda ţintei ambiţioase, strategia fiscal-bugetară pentru 2013-2015 relevă că, pentru 2013, veniturile aşteptate la bugetul general consolidat din fondurile externe nerambursabile ar urma să fie, în 2013, de doar 11,2 mld. lei - 2,5 mld. euro.

Cum alocările fondurilor nerambursabile sunt direcţionate, în cea mai mare parte, spre programele operaţionale care privesc infra­structura publică (POS Transporturi - 23,7% din alocarea totală pe fonduri structurale, POS Mediu, 23,5% din alocarea totală, POR, 19,4% din alocarea totală), întrebarea este: cum crezi că absorbi 7 mld. euro în total când bugetul general consolidat nu mizează, în 2013, decât pe 2,5 mld. euro din aceşti bani?

Chiar şi dacă la cele 50 de procente rată de absorbţie fixată ca ţintă s-ar adăuga şi prefinanţările, demersul pare departe de reu­şită, în condiţiile în care plăţile către beneficiari (care cuprind prefinanţările) atingeau, la finele anului trecut, 4,6 mld. euro (22% din întreaga sumă alocată). Cum 2/3 din fondurile structurale se adresează programelor publice (canalizări, drumuri), bugetul general consolidat ar fi trebuit să mizeze, dacă credea în ţinta fixată, pe cel puţin 6 mld. euro, dar nu mizează decât pe 2,5 mld. euro.

Nu ar fi primul an în care ştacheta fixată nu este atinsă - în 2011 Guvernul de atunci miza pe fonduri structurale de 2,5 miliarde de euro, dar România nu a luat decât câteva sute de milioane, în vreme ce, anul trecut, din ţinta fixată de 3,5 miliarde de euro nu au fost absorbiţi decât 1,1 mld. euro.

Proiectul bugetului general consolidat prevedea, în 2012, venituri din fondurile europene nerambursabile de 13 mld. lei (2,9 mld. euro), dar în bugetul general consolidat nu au ajuns decât 8 mld. lei (1,7 mld. euro, ce cuprind, foarte probabil, şi prefinanţările, de vreme ce rambursările nu au însemnat decât 1,1 mld. euro), după cum indică datele din strategia fiscal-bugetară pe 2013-2015.

Ţinta de absorbţie a fost anunţată de ministrul fondurilor europene Eugen Teodorovici care a spus recent că, până la finele lui 2015 (ultimul an în care mai pot fi cheltuiţi banii din exerciţiul financiar 2007-2013), se apropie de 80% din totalul fondurilor.

Comisarul european pentru agricultură Dacian Cioloş a evitat să comenteze procentul avansat de ministrul fondurilor europene, dar a opinat că ţinta va fi greu de atins.

"Nu am cum să comentez ambiţiile domnului ministru, eu sper să meargă chiar mai departe de 50%, chiar dacă, trebuie să recunosc, va fi foarte greu, dată fiind situaţia de la care se pleacă. (...) Dar faptul că până acum a fost redus, nu înseamnă că nu ar putea să crească de aici înainte", a spus recent Cioloş, citat de Mediafax.

Potrivit comisarului european, gradul de angajare pe fondurile structurale din perioada 2007-2013 este ridicat, contractele pentru proiecte fiind încheiate. Problema priveşte exe­cuţia acestora şi clarificarea problemelor existente la nivelul autorităţilor de management.

Comisarul european susţine că procedurile birocratice în absorbţia fondurilor europene sunt printre cele mai complexe în România şi că se poate face o legătură directă şi între birocraţie şi gradul de absorbţie, chiar dacă nu este determinat numai de birocraţie.

Problema foarte dificilă în 20013 este că absorbţia redusă din trecut se răzbună acum. De la aderarea la Uniunea Europeană, România nu a atras definitiv decât 2,2 miliarde de euro din total (aproape 12%) pe fonduri structurale, iar situaţia face că în procesul de dezangajare automată (banii necheltuiţi într-un orizont de timp stabilit sunt retraşi) au intrat anul acesta 6,5 miliarde de euro. Adică: tot ce nu este cheltuit până la această sumă este retras de la finanţare în cadrul procesului dezangajării automate.

O gură de oxigen ar mai putea primi România de la Comisia Europeană. La summit-ul UE unde a fost stabilit bugetul multianual pentru 2014-2020, Consiliul European (şefii de state sau de guverne din UE) a făcut Comisiei Europene recomandarea ca României şi Slovaciei să le fie aplicate un standard diferit în cheltuirea fondurilor, anume ca intervalul N+2 să fie extins la N+3. Acest lucru înseamnă că, în loc ca banii să fie cheltuiţi până la o dată anume (N) plus 2 ani de graţie, ei să fie cheltuiţi într-o perioadă "N" plus 3 ani de graţie.

Acest lucru va ajuta România să nu piardă, în 2013, 4 mld. euro din cei 6,5 mld. euro aflaţi în acest an sub ameninţarea dezangajării automate, a susţinut preşedintele Traian Băsescu. Ceea ce înseamnă că nici preşedintele (care a spus că are datele şi prognozele de la experţi din Ministerul Finanţelor) nu crede într-o ab­sorb­ţie mai mare de 2,5 mld. euro în 2013, adică ţinta trecută în strategia fiscal-bugetară 2013-2015.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO