Termenul de plată a primei rate din impozitul pe construcţiile speciale, cunoscut sub denumirea de „taxa pe stâlp“, se apropie, însă Ministerul Finanţelor nu se grăbeşte să elaboreze normele metodologice care să aducă clarificări legate de modul de aplicare.
„Taxa pe stâlp“, intrată în vigoare la începutul acestui an, continuă să stârnească numeroase interpretări şi controverse. În lipsa unor clarificări de la Finanţe firmele continuă să bâjbâie, încercând să desluşească tainele „taxei pe stâlp“.
Unii contribuabili va trebui să ghicească modul în care ar trebui aplicat impozitul, în timp ce alţii probabil vor plăti mai mult doar pentru a evita riscul de dobânzi şi penalităţi viitoare. Mediul de afaceri aşteaptă în continuare cu mare interes normele metodologice, susţin consultanţii fiscali contactaţi de ZF.
Ministrul finanţelor Ioana Petrescu a declarat însă recent că firmele „ştiu ce au de plătit“.
Companiile din domeniul energiei, extracţiei de petrol şi gaze, mineritului, telecomunicaţiilor sau agriculturii ar urma să fie cele mai afectate de noul impozit având în vedere valoarea foarte mare a construcţiilor speciale deţinute de astfel de firme. Dar costul final va fi în cele din urmă transferat tot la consumatorii finali, la populaţie, prin creşterea tarifelor practicate. Iar economia va fi afectată prin nerealizarea unor investiţii.
„Impozitul pe construcţii speciale sau „taxa pe stâlp“, cum este numit în mod peiorativ, rămâne în continuare fără normele de aplicare. Au existat şi discuţii de ajustare în sensul modificării bazei de impozitare şi al introducerii unor scutiri suplimentare, dar pe moment nu s-a întâmplat nimic. Problemele pe care introducerea acestui impozit le-a ridicat încă de la introducere rămân în continuare de actualitate, iar autorităţile nu dau vreun semn că ar veni cu o soluţie în timp util - încă nu a fost publicat niciun proiect de act normativ de modificare sau de clarificare a acestui impozit“, a declarat Gabriel Sincu (foto), director executiv Tax Advisory Services la EY România.
Avem în continuare incertitudini privind impozitarea sau nu a anumitor categorii de construcţii, avem cazuri în care acest impozit se suprapune cu impozitul pe clădiri, avem situaţii în care contribuabilii sunt puşi în imposibilitatea de a respecta legea. Primul termen de plată este pe 25 mai, iar modul de calcul este reglementat foarte succint, mai spune Sincu.
În prezent nu se face nicio distincţie în privinţa bazei de impunere între activele în funcţiune, activele în inactivitate temporară, activele în conservare sau activele aprobate la casare în curs de dezmembrare/valorificare. Trebuie reţinut faptul că, de exemplu, activele aprobate la casare nu mai sunt funcţionale, nemaiputând genera valoare economică, dar cu toate acestea impozitul se va datora şi se va plăti de către contribuabil. Mai specific, baza de impunere ar trebui să fie valoarea fiscală netă şi nu valoarea contabilă brută a construcţiilor speciale supuse impozitării, susţine Daniel Anghel, partener la PwC şi membru în boardul Consiliului Investitorilor Străini.
Ordonanţa de urgenţă care instituie acest impozit este încă în Parlament şi acolo va rămâne până la primul termen de plată, din luna mai, în condiţiile în care parlamentarii sunt pentru o lună în „vacanţă electorală“. Rămâne de văzut dacă varianta finală a actului normativ care va ieşi din Parlament va include vreuna dintre sugestiile consultanţilor fiscali şi ale oamenilor de afaceri. Normele metodologice vor fi finalizate, cel mai probabil, doar după aprobarea în Parlament a actului normativ. „Primul termen (de plată - n.red.) este pe 25 mai, iar când se va termina de discutat în Parlament această lege, vom vedea care dintre aceste sugestii din partea mediului de afaceri vor intra în vigoare în viitor. (...) Dacă se vor face aceste modificări, după 25 mai va intra în vigoare cu acele noi modificări pe viitor, nu retroactiv“, a susţinut ministrul finanţelor.
Impozitul pe construcţiile speciale se calculează prin aplicarea a 1,5% pe valoarea contabilă brută a tuturor construcţiilor existente în patrimoniu la data de 31 decembrie a anului anterior, pentru care nu se datorează impozit pe clădiri. Contribuabilii care datorează impozitul pe construcţii speciale sunt persoanele juridice române, persoanele juridice străine cu sediu permanent în România şi persoanele juridice cu sediu social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene. Fac excepţie institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, instituţiile publice şi asociaţiile, fundaţiile şi celelalte entităţi fără scop patrimonial.
„În multe cazuri, contribuabilii va trebui să ghicească modul în care ar trebui aplicat impozitul, iar în altele se va plăti mai mult doar pentru a evita riscul de dobânzi şi penalităţi viitoare. Eu încă mai sper în apariţia unor clarificări în timp util şi nu în seara zilei de 24 mai...“, mai spune Sincu.
La rândul lui, Dan Bădin, partener la Deloitte România, susţine că mediul de afaceri aşteaptă în continuare cu mare interes normele metodologice. „Până la acest moment, Ministerul de Finanţe nu a transmis în acest sens un proiect de hotărâre de guvern spre consultare. Mai mult, din câte ştim intenţia guvernului este ca normele metodologice să fie emise doar după aprobarea în Parlament a Ordonanţei 102 / 2014 care a introdus impozitul pe construcţii speciale. Se pare că este destul de puţin probabil ca acestea să fie publicate până la data de 25 mai, ţinând cont că Parlamentul nu se va reuni până la acest termen“, afirmă Bădin.
Normele de aplicare nu vor putea rezolva problema de fond a acestui impozit legată de baza de calcul şi de procent, ci va fi nevoie de o lege de aprobare a ordonanţei de urgenţă, în opinia Ramonei Jurubiţă (foto), partener, deputy head of taxation services la KPMG România.
Ea a amintit că mediul de afaceri aşteaptă modificări legate de modul de aplicare al impozitului în forma in care este acum.
Un exemplu ar fi, situaţiile în care companii private utilizează, în concesiune sau sub alte forme, construcţii aflate în proprietatea statului, pentru care nu ar trebui să se datoreze impozit, însă textul de lege nu prevede suficient de clar toate aceste situaţii.
Pe de altă parte, oamenii de afaceri aşteaptă şi modificări de fond, respectiv modificări ale bazei de calcul, care în prezent este valoarea de inventar a construcţiilor deţinute, altele decât clădiri pentru care se datorează taxe locale, iar procentul de 1,5% ar trebui semnificativ diminuat, deoarece reprezintă o povară financiară semnificativă, neluată în calcul de către autorităţi la momentul stabilirii acestui procent, susţine Jurubiţă.
Daniel Anghel, membru în boardul Consiliului Investitorilor Străini, afirmă că în acest moment specialiştii Ministerului de Finanţe lucrează la un proiect de norme de aplicare a ordonanţei privind taxa pe construcţiile speciale, acesta urmând a fi prezentat partenerilor de dialog social cel mai probabil săptămâna viitoare. „Însă trebuie menţionat clar şi răspicat că acest lucru nu va rezolva problema de fond şi anume împovărarea suplimentară a sectorului privat de către această taxă introdusă de Guvern la sfârşitul anului trecut fără o consultare reală a mediului de afaceri. Rezolvarea stă de această dată în mâinile Parlamentului care trebuie să adopte legea de aplicare“, a declarat Anghel pentru ZF.
Câţi bani ar urma să se strângă din taxa pe construcţiile speciale
Guvernul a luat în calcul un impact bugetar aferent acestui impozit de circa jumătate de miliard de lei (100 mil. euro), dar cei din industriile vizate şi consultanţii fiscali apreciază că există posibilitatea unor încasări bugetare mult mai mari. Petrom va plăti între 70 şi 100 mil. dolari pentru taxa pe stâlp, după cum a declarat Andreas Matje, directorul financiar al companiei.
El a adăugat că taxa se va aplica şi rafinăriei Arpechim, chiar dacă este închisă. Luca D’Agnese, şeful Enel România, a spus la începutul anului că profitul companiei ar putea fi afectat în 2014 după ce guvernul a luat decizia de a impozita cu 1,5% construcţiile speciale. „Ne aşteptăm la plata unor sume cuprinse între 10 şi 15 mil. euro“, a estimat D’Agnese.
Nuclearelectrica estimează că va plăti 100 mil. lei (25 mil. euro) pentru taxa pe construcţii speciale, iar Hidroelectrica ar putea plăti 40 mil. euro. Liviu Voinea, ministrul bugetului, a declarat recent că, pe calculele făcute foarte succint, numai din ce există în bilanţul companiilor şi nu este în prezent impozitat rezultă 1,8 mld. lei.
Gabriel Sincu, director Tax Advisory Services la EY: „În multe cazuri, contribuabilii va trebui să ghicească modul în care ar trebui aplicat impozitul, iar în altele se va plăti mai mult doar pentru a evita riscul de dobânzi şi penalităţi viitoare. Eu încă mai sper în apariţia unor clarificări în timp util şi nu în seara zilei de 24 mai...“
