Eveniment

Mesajul Ziarului Financiar către guvernul Cioloş: Pentru dezvoltarea României, finanţaţi toate cele 36 de proiecte în valoare de 1,2 miliarde de euro depuse pentru ajutor de stat

01.09.2016, 00:08 4979

Selecţia a doar şase proiecte din 36 depuse la Ministerul de Finanţe pentru ajutor de stat a suscitat comentarii puternic negative din partea consultanţilor şi a companiilor ne­se­lectate, iar Ziarul Financiar cere gu­vernului Cioloş să admită toate pro­iectele de pe listă ca proiecte eligibile pentru ajutoare de stat şi să mărească schema de finanţare până la necesarul de 2 mld. lei, care ar aduce inves­tiţii angajate totale de de 5,5 mld. lei (1,2 mld. euro).

Proiectarea acestor investiţii de către cele 36 de companii, care a presupus costuri de consultanţă cu avocaţi şi experţi în valoare de zeci sau poate sute de mii de euro, este deja un mare avantaj pentru România, pentru că se porneşte de la business-planuri care stau în picioare şi au piaţă.

În condiţiile în care în ultimul an economia românească dă semne se­rioase de dezechilibru, crescând pu­ternic doar pe baza consumului determinat de scăderea TVA, deci prin dinamizarea excesivă a cererii, punerea pe piaţă dintr-odată a 36 de noi inves­tiţii dintre care numeroase capacităţi de producţie în valoare de 1,2 miliarde de euro ar însemna impulsul necesar pen­tru creşterea ofertei şi deci corectarea acestui dezechilibru.

În plus, în sfârşit ar putea avea acces la ajutoare de stat substanţiale, de peste 10 mil. euro şi întreprinderile româneşti, dacă vor fi acceptate toate întreprinderile care au de­pus cerere pentru finanţare. Mai mult, pentru prima dată ar accesa aju­toare de stat două companii antre­pre­noriale din Moldova, unde astăzi avem cea mai mare rată a şomajului şi cel mai mic PIB pe cap de locuitor: Vran­cart, producătorul de hârtie şi carton din Foc­şani şi Croco din Oneşti, un star al in­dustriei alimentare din ulti­mii zece ani, producător de sticksuri, care a ajuns să exporte pe pieţele din Occident.

În mod logic, ajutoarele de stat ar fi trebuit să se îndrepte în primul rând către zonele pe care investitorii le evită, însă jumătate din cele 36 de proiecte depuse sunt din Transilvania şi Banat, nouă din Muntenia şi Dobrogea, patru din Bucureşti şi doar trei din Moldova.

Chiar şi în aceste condiţii, energia consumată de către aceste întreprinderi pentru a crea business-planurile şi a convinge Ministerul de Finanţe merită să i se răspundă cu o decizie curajoasă prin care guvernul Cioloş să arate susţinere deplină faţă de investitori. 

Aşa cum s-au găsit bani pentru reducerea TVA sau pentru creşterea salariilor funcţionarilor publici cu 10% acceptată de guvernul Cioloş, trebuie să se găsească încă 1,4 miliarde de lei necesari pentru ca toate cele 36 proiecte de investiţii să fie puse în practică.

Cele 1,4 miliarde de lei (250 mil. euro) în plus înseamnă 0,15% din PIB, în condiţiile în care deficitul bugetar a fost majorat de la 1% în 2015 la aproape 3% din PIB în 2016 doar pentru a satisfice majorările sala­riale ale bugetarilor şI scă­derea TVA.

Teraplast Bistriţa (TRP), Vrancart Adjud (VNC), Comvex Constanţa (CMVX) şi Socep (SOCP) sunt cele patru companii listate care au cerut ajutoare de stat în valoare cumulată de 238 mil. lei însă nu au fost selectate întrucât nu au avut punctajul necesar calculate de Ministerul Finanţelor.

„Din păcate nici în această tranşă de ajutor de stat companiile cu capital românesc nu au fost selectate pentru finanţare. Sperăm că în viitoarele tranşe Ministerul de Finanţe să găsească variante pentru a susţine companiile locale care produc valoare adaugată, nu doar companiile multinaţionale”, spune Dorel Goia, acţionarul majoritar şi preşedintele companiei.

Teraplast Bistriţa, cea mai mare companie din cele patru după capitalizare, a cerut ajutor de stat de aproape 33 mil. lei, pentru investiţii de 66 mil. lei într-o nouă capacitate de producţie. Compania, cu 266 mil. lei capitalizare, a avut un punctaj de aproape 50 de puncte.

Cel mai mare punctaj dintre cele patru companii l-a avut Vrancart, cu aproape 84 puncte. Compania din Adjud, cu 165 mil. lei capitalizare, ceruse ajutor de stat în valoare de 84 mil. lei. Comvex şi Socep completează lista companiilor de pe bursă neselectate pentru ajutoare de stat în valoare de, 50 mil. lei respectiv 71 mil. lei.

“Vrancart va continua planurile de dezvoltare a societăţii în perioada următoare şi îşi va adapta strategia în funcţie de aşteptările privind evoluţia pieţei şi de oportunităţile existente. Societatea nu se aşteaptă la modificări ale rezultatelor ca urmare a neselectării proiectului, trendul pozitiv al acestora înregistrat în prima parte a anului fiind aşteptat să continue” spun reprezentanţii Vrancart Adjud.

“Am aplicat la o schema naţională de sprijin pentru fonduri nerambursabile. Cererea este legată în întregime de noile echipamente necesare producţiei planificate în locaţia din Iasi deja existentă. Nu va putem oferi detalii suplimentare cu privire la cererea noastră, dar considerăm că Guvernul român ar trebui să crească valoarea totală a fondurilor pentru stimulente financiare oferite de stat, pentru a permite dezvoltarea unor tehnologii de ultimă generaţie în ţara noastră - şi mai ales, în regiunile mai puţin dezvoltate”, a spus Ştefan Petrea, Director Global de Operaţiuni pentru Sisteme de Injecţie  Delphi Automotive din Iaşi.

Marcel Barbut, AdePlast, a spus: “Banii erau necesari pentru investiţia de la Oradea. AdePlast are o parte din banii necesari, are planurile de business, are piaţa şi know-how-ul pentru a dezvolta aceasta afacere. Investiţia se va face, însă, în acest moment, căutăm surse alternative de finantare pentru acest business a cărui marjă se situează la circa 40%. Acum suntem interesaţi de un partener care sa investească alături de noi”.

Omul de afaceri spune că se simte defavorizat. „Este de-a dreptul reprobabil că statul nu vrea să ajute afacerile autohtone cu astfel de unelte. Şi asta în ciuda faptului că business-urile româneşti fac deja cifră de afaceri mai mare decât multinaţionalele prezente aici. Şi tot aceste firme româneşti îşi ţin profiturile în ţară şi nu le „exportă” prin te miri ce paradisuri fiscale!”, a încheiat el.

Surse dintr-o companie din Moldova de producţie alimentară care a fost pe listă dar a pierdut spun:

„Facem demersuri vizavi de suplimentare pentru că chiar avea nevoie şi ne prindea bine să dezvoltăm proiectul nostru cu un sprijin. Proiectul ţine de dezvoltarea capacităţii de producţie din fabrică noastră, am vrut să investim în linii de fabricaţie. Exista oportunitatea pentru că avem pentru o parte asigurată finanţarea, ajutorul financiar pe care ni l-ar fi dat ei ne prindea bine. Acum faptul că ei au acordat doar în funcţie de mărimea proiectului şi multinaţionalele au venit cu proiecte foarte mari...ştiam dinainte că se poate întâmpla aşa. Aşa a fost gândită schema nu pot să comentez de ce au gândit ei schema aşa.

Ţine de politica lor şi de modul în care vor dânşii, tine de obiectivele pe care le au ei, noi ne-am făcut treaba noastră. Nu avem pierdere, vrem să ne dezvoltăm.

Nu am ce să contest. Singurul lucru pe care mi l-aş dori să se întâmple este să suplimenteze dânşii ajutorul,  să mai facă o sesiune de depunere şi pentru celelalte  companii. Am făcut nişte demersuri sunt şanse din ce spun ei să se întâmple, habar nu am. De la nivel de discuţie şi până se iau nişte hotărâri si într-adevăr se aloca fonduri ... nu avem noi putere sa influenta decizia la nivel de ţară”, au încieta sursele citate.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO