Eveniment

Migraţia care începe să apese greu. Guvernul nu mai vrea 2 miliarde de euro de la căpşunari. Vrea zeci de miliarde

Migraţia care începe să apese greu. Guvernul nu mai...

Autor: Iulian Anghel

24.02.2016, 00:07 8964

„Diaspora românească reprezintă un capital pe mai multe planuri, dacă e să ne uităm la partea economică, remiterile anuale sunt de circa 1,5 mi­liarde de euro, dar potenţialul economic şi investiţional al diasporei româneşti putem să-l cifrăm chiar la zeci de miliarde de euro“, a susţinut ieri premierul Dacian Cioloş, la o dezbatere organizată de preşedintele Klaus Ioha­n­nis care a ajuns în fruntea statului cu sprijinul masiv al românilor din străinătate.

Între 2 şi 3 milioane de români au plecat în ultimii 20 de ani din ţară. Ple­carea lor a însemnat iniţial o despo­vărare pentru sistemul social, pe fondul restrângerii grave a economiei postco­muniste.

Acum însă, odată hopul trecut, se vede, de fapt, ce pierdere imensă a însemnat acest exod egal întâlnit doar în vremuri de războaie.

Ultimul recensă­mânt din 2011arăta că România a pierdut, în zece ani, 12% din polulaţie. Dar de atunci alţi zeci de mii de oameni au părăsit ţara.

Banii românilor care lucrează în străinătate au reprezentat pentru economie oxigenul necesar supravie­ţuirii, mai ales în momentele ei de mare criză. Dacă, în anii de creştere econo­mică solidă 2003 – 2008, economia avea un vector important al intrărilor externe reprezentat de investiţiile străine, după debutul crizei banii străinilor au devenit din ce în ce mai rari, iar rolurile s-au inversat. Remiterile au început să fie principala sursă de valută a ţării – excluzând de aici împrumuturile. În 2009, românii au trimis în ţară 6,7 mi­liarde de euro, iar investiţiile străine au însemnat jumătate din această sumă, 3,5 mld. euro. Per total, din 2000 încoace, Românii au trimis în ţară mai mulţi bani decât toate investiţiile străine la un loc. Prin urmare, Românii din străinătate au fost chiar primii investitori „străini“ în România. Sumele trimse de români în ţară au început să scadă cu timpul, iar explicaţiile sunt date de sociologi: cu cât sumele trimise sunt mai mici, cu atât legătura cu ţara este mai şubredă. Altfel spus: cei plecaţi nu mai investesc aici, în fosta lor ţară, pentru că nu-şi mai văd viitorul în ea.

„Din pacate puţin vor să se întorcă“ a admis ieri preşedintele Iohannis.

Să-i încurajăm să revină în ţară: cum?

Premierul a afirmat ieri că românii care sunt plecaţi din ţară ezită să se întoarcă nu doar din cauza nivelului salarizării, ci mai ales din cauza calităţii serviciilor sociale: educaţie, sănătate.

Mulţi dintre românii plecaţi au acu­mulat deja capital financiar, inte­lectual, profesional suficient ca să poa­tă să se descurce şi acasă, dar nu s-ar mai putea reobişnui cu traiul de aici.

„S-au obişnuit cu un anumit stan­dard al serviciilor publice din afară la nivel de educaţie, de sănătate, de calitatea administraţiei publice şi îşi doresc, dacă se întorc şi decid să-şi investească capitalul pe care îl au, inclusiv cel uman, personal, să fie siguri că pot să-şi asigure un viitor decent şi pentru copii“, a subliniat Dacian Cioloş, citat de Mediafax.

Premierul - care el însuşi a lucrat o vreme în străinătate, dar mai mult în funcţii publice - a susţinut că guvernul va crea o agenţie pentru investiţii şi pentru promovare comercială în cadrul Ministerului Economiei, pentru a stimula implicarea românilor din afara graniţelor în parteneriate eco­nomice.

„Un domeniu specific unde cred că România ar avea foarte mult de câştigat din stimularea reîntoarcerii diasporei este dezvoltarea satului românesc, şi mă gândesc aici mai mult la migraţia din ultimii zece ani a unor locuitori din mediul rural în unele state membre din UE unde au lucrat în agricultură“, a mai spus Cioloş. Premierul a anunţat că Executivul vrea să dezvolte sistemul de burse, atât pentru copiii români care locuiesc în afară şi care vor să studieze în limba română, cât şi cele pentru cei interesaţi de cercetare.

Preşedintele Iohannis a susţinut şi el că vrea ca prezenţa românilor peste graniţe să devină „o chestiune de alegere, nu de necesitate“: diaspora trebuie să devină o prioritate naţională pentru statul român.

„Statul român trebuie să-i servească deopotrivă pe toţi românii, din interiorul şi din afara graniţelor. A valorifica potenţialul românilor din afara ţării înseamnă, de fapt, a crea un cadru propice pentru bunăstarea tuturor românilor.“

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO