Eveniment

Migraţia oamenilor buni nu mai e o problemă pentru că nivelul de trai al angajaţilor bine educaţi creşte

Migraţia oamenilor buni nu mai e o problemă pentru că...

Autor: Adelina Mihai, Iulian Anghel

26.05.2015, 00:06 1478
Angajaţii români au prieteni care lucrează în statele dezvoltate din vest şi îşi dau seama că situaţia acestora nu este tocmai roz, întrucât costul vieţii de acolo este destul de ridicat, astfel că migraţia angajaţilor bine pregătiţi nu mai reprezintă o problemă pentru companiile din vestul ţării, au spus managerii invitaţi la cea de-a XVII-a ediţie a dezbaterii HR Insider, organizată săptămâna trecută la Timişoara.

Totuşi, lipsa meseriaşilor şi deficitul de specialişti în domeniul IT sunt marile probleme ale angajatorilor, care vin şi cu o serie de propuneri pentru a atenua din dificul­tăţile pieţei muncii.

„Uitându-mă la noi în companie, lăsând la o parte situaţia operatorilor, observ că un inginer bine educat câştigă foarte bine prin comparaţie cu nivelul salarial mediu din România. Oamenii au prieteni care lucrează în străinătate şi îşi dau seama că, deşi aceştia au salarii mult mai mari, şi costul vieţii lor este mai ridicat şi ajung astfel la concluzia că în România, cu salariile lor, îşi permit un stil de viaţă mai bun“, a spus Christian von Albrichsfeld, directorul general al producătorului de componente auto Continental, companie care are peste 15.000 de salariaţi pe plan local. El spune că are încredere că aceste situaţii reprezintă un semnal al faptului că România se schimbă în bine, preluând totodată valori vestice.

Totuşi, angajatorii din industria auto din vestul ţării spun că au nevoie acută de „meseriaşi“, lucru care poate fi rezolvat dacă se adoptă legea învăţământului dual aflată în dezbatere în Parlament, dar şi prin „convingerea“ părinţilor că poate abilităţile practice ale copiilor ar putea fi mai folositoare pentru obţinerea unui viitor loc de muncă. Pe de altă parte, prin organizarea unor şcoli informale în sectorul IT s-ar putea acoperi nevoia de candidaţi în acest domeniu, deficitul de specialişti în IT fiind o problemă constantă a angajatorilor din acest domeniu. „Competiţia, fie ea locală sau internaţională, este foarte bună, pentru că ne ajută să fim manageri mai buni şi să oferim pachete salariale mai bune colegilor. Sigur, trebuie să fim competitivi din punctul de vedere al costurilor, dar trebuie să producem şi o valoare adăugată mare aici în Timişoara, pentru că asta e cel mai important (…). Nu găsim uşor candidaţi, dar situaţia se poate rezolva. Avem nevoie de un ecosistem de învăţământ, care să includă instituţii informale de pregătire în care să se producă calitatea şi numărul de absolvenţi necesari“, a explicat Marius Pentek, managing director al companiei de software Haufe-Lexware.

În ceea ce priveşte nevoile de instruire ale angajaţilor din companiile din vestul ţării, consultanţii observă că zona programelor de instruire  devine foarte personalizată şi nevoile de instruire sunt foarte exacte.

„Există din păcate un deficit în zona de leadership. Poate abordarea prea academică pe care o are sistemul de învăţământ produce sau contribuie la acest deficit. Programele de leadership au fost vedetă în ultima perioadă. Însă există şi solicitări de programe personalizate, care să îmbine competenţele tehnice cu aşa-numitele «soft skills». Aceste programe pot consuma 40 - 50% din resursele alocate trainingului, astfel că valoarea adaugată pe care o aduc este foarte mare, iar impactul este diferit“, a spus Adrian Moldoveanu, consultant şi coordonator regional în cadrul firmei de training Ascendis.

Pentru a atenua din impactul negativ adus de scăderea drastică a numărului de absolvenţi de şcoli profesionale din 2009 încoace, angajatorii au lucrat împreună cu autorităţile pentru reglementarea sistemului dual de învăţământ. Astfel, anul acesta este în dezbatere în Parlament o lege care reglementează învăţământul dual, la care copiii să se poată înscrie începând cu clasa a noua. Noul sistem presupune 3 ani de studiu, structuraţi în aşa fel încât în primul an se fac trei sfeturi teorie şi un sfert practică, în anul doi ponderea teorie-practică este egală, iar în anul trei se fac trei sfeturi practică şi un sfert teorie.

„Asociaţia directorilor de resurse umane din vest îşi propune să invite profesori în cadrul companiilor pentru ca aceştia să înţeleagă cum se întâmplă lucrurile practice în business şi ce industrii sunt în zonă. Majoritatea profesorilor sunt curioşi, însă există o categorie care vor să predea în continuare ce au învăţat ei în urmă cu 20- 30 de ani“, a explicat Loredana Ghiţuică, directorul de HR al producătorului de componente auto Takata, care are 5.500 de salariaţi în Arad.

La rândul său, Sanda Balaş, HR Manager Arad Airbag Operations în cadrul producătorului de componente auto Key Safety Systems, spune că piaţa din România nu oferă suficient de mulţi candidaţi care să acopere nevoia angajatorilor care produc centuri de siguranţă, airbaguri şi volane.

„Avem competitori, dar nu e întotdeauna o soluţie să furi de la concurenţă pentru că există anumite riscuri. Nu ne-a fost uşor să găsim oameni bine pregătiţi pentru că nu există anumite  specializări în universităţi. Ar fi foarte bine dacă s-ar dezvolta programe în zona de calitate, pentru că un mare dezavantaj în momentul actual este că în Clasificarea Ocupaţiilor din România nu există ocupaţia de inginer calitate“, a spus Sanda Balaş.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO