Ministerul Finanţelor vrea o transparenţă mai mare în elaborarea bugetului şi îmbunătăţirea calităţii estimărilor prin publicarea prognozelor macro şi bugetare şi evaluarea lor de către Consiliul Fiscal, însă cere ca rectificarea bugetului să fie posibilă şi în prima jumătate a anului, printr-o nouă derogare de la legea responsabilităţii fiscal-bugetare.
Prevederile sunt incluse în proiectul de modificare a legii privind finanţele publice publicat spre dezbatere publică.
De-a lungul anilor, guvernele au promovat, în mod uzual, proiecte de buget optimiste, supraestimând creşterea economică şi veniturile bugetare, iar ipotezele au fost ulterior infirmate de realitate şi a fost nevoie de măsuri brutale precum majorarea TVA sau tăierea salariilor pentru echilibrarea bugetului.
Rămâne de văzut dacă autorităţile vor ţine cont de evaluarea independentă şi nepărtinitoare a previziunilor macro şi bugetare realizată de către Consiliul Fiscal.
Şi până acum Consiliul Fiscal a făcut comentarii legate de prognoza de creştere economică pe care a fost fundamentat bugetul, ţinta de deficit bugetar sau proiecţiile de venituri şi cheltuieli, odată cu formularea opiniei privind legea bugetului.
Rectificarea bugetului ar putea să devină din nou posibilă în prima jumătate a anului, "în cazul înrăutăţirii semnificative a prognozei indicatorilor macroeconomici", dacă va fi aprobat proiectul actual de modificare a legii privind finanţele publice, prin care se face o derogare de la legea responsabilităţii fiscal-bugetare.
Legea responsabilităţii fiscal-bugetare aprobată în primăvara anului 2010 stabileşte că într-un an nu pot fi aprobate mai mult de două rectificări bugetare şi acestea nu pot fi promovate în primele şase luni ale anului.
Nu este prima dată când autorităţile fac derogare de la această lege, precedentul fiind creat în 2011, cu ocazia rectificărilor bugetare. Şi în 2012, decizia de majorare a salariilor, care a implicat o creştere a cheltuielilor de personal, a încălcat legea responsabilităţii fiscale.
Noua variantă a legii finanţelor publice promite o creştere a eficienţei cheltuielilor bugetare printr-o flexibilitate mai mare a realocării de bani de la un proiect la altul, de către un ordonator de credite, în cadrul bugetului aprobat, sau între ordonatorii principali de credite (ministere - n.red.), după cum se menţionează în nota de fundamentare.
Proiectul de lege mai introduce prevederi detaliate referitoare la investiţiile publice şi conceptul de cadru bugetar pe termen mediu.
Noutăţi incluse în proiectul de modificare a legii finanţelor publice
Termenul de depunere a proiectului de buget la Parlament a fost decalat de la 15 octombrie la 15 noiembrie, având în vedere că în perioada octombrie - noiembrie Comisia Europeană elaborează prognoza de toamnă privind previziunile de creştere pentru fiecare ţară membră.
Ministerul Finanţelor va realiza proiectul de buget până la 1 septembrie şi îl va trimite Guvernului pentru prima lectură până la 30 septembrie, iar varianta finală până la 1 noiembrie.
Programul de investiţii publice prevăzut în buget va include doar obiectivele şi proiectele sau categoriile de investiţii noi a căror finanţare poate fi asigurată integral, în limitele de cheltuieli stabilite prin strategia fiscal-bugetară. Fac excepţie proiectele care au finanţare asigurată din fonduri externe rambursabile şi nerambursabile.
Alocaţiile pentru cheltuielile de investiţii aprobate pe ordonator principal de credite nu pot fi virate şi utilizate pentru alte naturi de cheltuieli. Ordonatorii principali de credite au obligaţia să se încadreze în alocaţiile de cheltuieli de personal şi în numărul maxim de posturi aprobate prin legile bugetare anuale.
Ordonatorii de credite au obligaţia de a notifica prestatorilor, executanţilor şi furnizorilor sumele cuprinse în programele de investiţii publice la credite bugetare, în termen de 30 de zile calendaristice de la aprobarea legilor bugetare sau rectificărilor bugetare anuale.
O rectificare bugetară poate fi promovată în primul semestru al anului în cazul înrăutăţirii semnificative a prognozei indicatorilor macroeconomici. Legea resposabilităţii fiscal-bugetare stabileşte realizarea rectificărilor bugetare doar în a doua jumătate a anului.
Dacă instituţiile publice finanţate de la buget înregistrează arierate la sfârşitul lunii anterioare lunii pentru care solicită efectuarea de plăţi, unităţile Trezoreriei Statului au obligaţia să nu opereze plăţi în contul acestora, cu excepţia plăţilor pentru achitarea drepturilor salariale şi a contribuţiilor aferente acestora, respectiv pentru stingerea arieratelor, precum şi pentru plata ratelor de capital, dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente datoriei publice. Măsura încetează la data la care instituţiile publice nu mai înregistrează arierate în contabilitate.
Previziunile macroeconomice şi bugetare utilizate pentru planificarea bugetară fac obiectul unor evaluări periodice, imparţiale şi cuprinzătoare bazate pe criterii obiective, inclusiv al unei evaluări ulterioare de către Consiliul Fiscal/organele abilitate în acest scop. Rezultatele acestei evaluări sunt luate în considerare în mod adecvat în viitoarele previziuni macroeconomice şi bugetare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
