"Potrivit Deciziei Curţii, măsurile aşteptate din partea României vor fi structurate pe două paliere: măsuri de natură administrativă, prin care să se reducă supra-aglomerarea şi să se îmbunătăţească condiţiile materiale de detenţie şi măsuri de natură legislativă care să asigure un recurs eficient pentru vătămarea suferită, de natura recursului preventiv, recursului compensatoriu specific. Curtea menţionează cu titlu exemplificativ o serie de măsuri suplimentare care pot fi analizate de Guvern în vederea soluţionării problemei condiţiilor de detenţie: îmbunătăţirea funcţionării sistemului de probaţiune, simplificarea procedurii de acces la liberarea condiţionată. În cuprinsul hotărârii, Curtea a reţinut progresele înregistrate în România, a apreciat măsurile adoptate de statul român de natură să conducă la reducerea fenomenului de suprapopulare în penitenciare şi a încurajat continuarea eforturilor în această direcţie", se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Justiţiei, remis marţi MEDIAFAX.
Instituţia condusă de Tudorel Toader subliniază faptul că CEDO nu aplică nicio sancţiune pecuniară statului român pentru problema sistemică semnalată, respectiv condiţiile din penitenciare, "acordând satisfacţie echitabilă reclamanţilor din cauza (17 850 euro pentru 4 reclamanţi, cu titlu de prejudiciu moral şi cheltuieli de judecată)".
Totodată, subliniază Ministerul Justiţiei, prin hotărârea pilot, Curtea a decis să amâne examinarea cauzelor similare care nu au fost comunicate Guvernului României până la adoptarea planului de măsuri.
În finalul comunicatului, ministerul Justiţiei anunţă că va continua implementarea măsurilor cuprinse în Memorandumul privind calendarul de măsuri necesare îmbunătăţirii condiţiilor de detenţie şi a sistemului de probaţiune, aprobat de Guvernul României în luna aprilie 2016 şi enumeră demersurile făcute pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie. Printre acestea, în plan normativ, în luna noiembrie 2016, ministerul a iniţiat un proiect de lege pentru completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, prin adoptarea unui mecanism compensatoriu în zile-câştig, reglementat ca măsură generală de degrevare a penitenciarelor, în cadrul instituţiei liberării condiţionate.
"Astfel, mecanismul compensatoriu este conceput ca un instrument juridic potrivit căruia, în vederea acordării liberării condiţionate, în calculul pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată, se include, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, şi executarea pedepsei într-un spaţiu mai mic de 3 mp/deţinut, caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 zile consecutive executate în astfel de condiţii, se vor considera executate, suplimentar, 3 zile din pedeapsa aplicată. Proiectul de lege a fost adoptat în şedinţa Guvernului din 23 noiembrie 2016 şi transmis Senatului în data de 9 decembrie 2016. Senatul a adoptat cu modificări proiectul în data de 13 martie 2017. Proiectul este în prezent în dezbaterea Camerei Deputaţilor (cameră decizională), unde a fost înregistrat în data de 14 martie 2017. De asemenea, Guvernul a adoptat, la data de 31 ianuarie 2017, la propunerea Ministerului Justiţiei, un proiect de lege pentru graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative privative de libertate. Proiectul de lege este în prezent în dezbaterea Senatului, în calitate de primă cameră sesizată, unde a fost înregistrat la data de 1 februarie 2017", potrivit sursei citate.
Ministerul Justiţiei mai transmite că, în plan administrativ, la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în perioada 2016-2017, au fost create 679 de noi locuri de cazare prin lucrări de investiţii şi reparaţii curente, au fost supuse lucrărilor de reparaţii curente 2657 camere de detenţie, au fost modernizate 200 de locuri la penitenciarul Bacău.
Totodată, la nivel de lucrări de execuţie în derulare cu termen de implementare în 2017 sunt enumerate: crearea a 40 de locuri noi de detenţie şi modernizarea altor 282 locuri de detenţie (Penitenciarul Deva), crearea a 200 de locuri noi de detenţie la Penitenciarul Giurgiu, crearea a 96 de locuri noi de detenţie la Penitenciarul Găeşti.
În ceea ce priveşte consolidarea sistemului de probaţiune, ministerul transmite că s-au făcut demersuri în sensul acoperii direcţiilor de acţiune şi măsurilor stabilite prin calendarul de implementare a memorandumului, atât în ceea ce priveşte completarea cadrului normativ prin adoptarea legislaţiei subsecvente, precum şi implementarea măsurilor privind suplimentarea resurselor umane şi îmbunătăţirea condiţiilor de lucru pentru serviciile de probaţiune.
Tot aici, sunt trecute "măsuri aplicate au fost validate de datele statistice corespunzătoare activităţii înregistrate de serviciile de probaţiune în perioada 2015-2016, interval în care s-a resimţit efectul noii orientări a politici penale în materia regimului sancţionator aplicabil persoanelor care au săvârşit infracţiuni: la finele anului 2015, aproximativ 28.000 de persoane se aflau în detenţie şi aproximativ 42.000 de persoane în probaţiune, la începutul anului curent - aproximativ 27.000 de persoane se aflau în regim de detenţie, iar peste 56.000 de persoane în probaţiune".
CEDO a constatat că situaţia din închisorile din România contravine Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi cere statului român ca în termen de şase luni să prezinte un calendar precis pentru punerea în aplicare a măsurilor adecvate pentru rezolvarea problemelor semnalate.
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului decide să amâne, înainte de adoptarea măsurilor necesare la nivel naţional, toate cazurile similare la adresa României.
Conform deciziilor CEDO, România va trebui să plătească despăgubiri morale şi cheltuieli de judecată, după ce instanţa europeană a fost sesizată de patru reclamanţi, în legătură cu condiţiile din închisorile din România. Statul român va plăti prejudicii morale în valoare de 16.000 de euro celor patru şi 1.850 de euro cheltuieli de judecată.
Aceştia au denunţat condiţiile de detenţie din penitenciarele din Gherla, Aiud, Oradea, Craiova, Târgu-Jiu, Rahova, Tulcea, Iaşi şi Vaslui. Ei a denunţat în special suprapopularea, lipsa luminii naturale, plimbarea zilnică scurtă şi lipsa activităţilor recreative, condiţiile de salubrizare fiind de asemenea inadecvate, lipsa unor programe socio-culturale şi educaţionale sau cursuri profesionale, fiind şi ele o sursă de depresie şi umilire.
Condiţiile din închisorile din România rămân în continuare aspre şi nu întrunesc standardele internaţionale, potrivit raportului anual privind Drepturile Omului al Departamentului american de Stat.
În luna martie, Guvernul român a adoptat noi reglementări pentru închisori şi pentru perioada de detenţie premergătoare proceselor, în scopul aducerii legilor în conformitate cu legislaţia penală, aflată în vigoare din anul 2014. Potrivit cifrelor oficiale, suprapopularea închisorilor nu întruneşte standardul Comitetului Consiliului European pentru Prevenirea Torturii, de aproape patru metru pătraţi destinaţi fiecărui prizonier. În iulie 2016, în puşcăriile din România erau deţinute 28.278 de persoane, deşi închisorile aveau spaţiul necesar numai pentru 18.826 dintre acestea. În timp ce s-au remarcat anumite îmbunătăţiri precum reparaţii şi reamenajare, îndeosebi în spaţiile deja existente, condiţiile rămân în continuare aspre în cadrul sistemului de detenţie. În iulie 2016 au izbucnit mai multe proteste, acestea răspândindu-se la aproape jumătate din închisorile statului român, faţă de condiţiile aspre de trai. Protestatarii au făcut greva foamei, au ars saltele şi au aruncat cu sticle în gardieni.
Potrivit rapoartelor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în primele opt luni ale anului 2016, 58 de persoane au murit în închisorile româneşti, trei dintre aceştia sinucigându-se, iar restul din cauza unor boli şi afecţiuni de sănătate.
În aprilie 2016, Guvernul a adoptat un plan de investiţie ce ar fi trebuit să se întindă până în anul 2023, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi crearea de spaţii suplimentare în închisorile din România. Planul a fost adoptat pentru a evita o decizie a Curţii Europene pentru Drepturile Omului ce putea sista toate cazurile legate de condiţiile de trai din închisori până când situaţia sistemică urma să fie remediată.
Potrivit unui raport al Asociaţiei Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România, un anumit număr al închisorilor din România nu oferă asistenţă medicală suficientă, calitatea mâncării este proastă şi uneori aceasta este insuficientă.
