Eveniment

Ministrul finanţelor: Cursul o să scadă, avem creştere economică, nu majorăm taxele şi ne ţinem de acordul cu FMI. Din noiembrie mă întorc la BNR

Ministrul finanţelor: Cursul o să scadă, avem creştere economică, nu majorăm taxele şi ne ţinem de acordul cu FMI. Din noiembrie mă întorc la BNR

Florin Georgescu, ministrul finanţelor la Gândul Live: Dacă nu erau şanse să fie aplicate (măsurile de relaxare) în urma discuţiilor cu FMI, nici nu le anunţam. Georgescu a spus clar că după terminarea mandatului actualului guvern, el se va reîntoarce la BNR, unde este prim-viceguvernator

Autor: Claudia Medrega

17.07.2012, 00:08 2187

Premierul Victor Ponta a lansat public o serie de măsuri de relaxare fiscală, pentru care aşteaptă viza FMI, şi susţine că Guvernul nu are în vedere majorarea impozitului pe venit peste plafonul de 16%, dar se gândeşte la introducerea unor cote mai reduse, de 12% şi 8%, pentru categoriile defavorizate, dacă Fondul va fi de acord.

"Nu va fi niciun impozit mai mare de 16%. Dacă reuşim, pentru categoriile sociale extrem de defavorizate şi dacă avem tot acordul FMI ne ducem cu 12%, 8%. Este un fel de deducere socială. Mai mult de 16% nu va fi. Nu poţi să arunci în aer toată România", a declarat ieri Ponta la Gândul Live.

Potrivit "viziunii" economice a USL lansată încă din 2011, impozitul progresiv urma să aibă trei cote: 8% pentru salariile de până la 800 de lei, cotă 12% de la 800 de lei până la 1.600 de lei şi o cotă de 16% pentru veniturile ce depăşesc 1.600 de lei pe lună.

În România a funcţionat un sistem de impunere pe venitul global până în 2005, reuşindu-se reducerea deficitului bugetar net sub pragul de 3% din PIB. La 1 ianuarie 2005 a fost înlocuit cu cota unică de 16% pe venit şi pe profit, care treptat a adus încasări în creştere pe seama expansiunii economice foarte rapide. O miză mare a introducerii impozitului în trepte pe venitul global este aplicarea unor deductibilităţi.

Una dintre măsurile de relaxare fiscală avute în vedere de Guvern, respectiv plata TVA la încasarea facturii, şi nu la emiterea ei, pentru companiile cu cifră de afaceri de până în 500.000 de euro, a fost deja anunţată la Washington, după cum declară premierul Ponta.

"Nu vreau să ne asumăm paternitatea. Mediul de afaceri a cerut de mult timp această măsură. Statul se credita de la firmele private, încasând TVA la emiterea facturii. A fost o discuţie în primul rând la Ministerul Finanţelor. Dar, a existat şi o discuţie de informare cu partenerii internaţionali. Dacă nu erau şanse să fie aplicată, nu o anunţam. Acest subiect va fi decis în urma discuţiilor oficiale de la Bucureşti. Din punctul nostru de vedere, vrem să o aplicăm cât mai repede posibil. De la Ministerul Finanţelor am înţeles că măsura se va aplica la 92% dintre firmele active."

O altă măsură de relaxare fiscală avută în vedere de Guvern este scutirea firmelor de la plata penalităţilor aferente dacă achită obligaţiile principale şi dobânzile în perioada 1 septembrie - 31 decembrie. Consultanţii fiscali sunt sceptici. Facilitatea ar viza 300.000 firme cu datorii bugetare şi ar urma să majoreze veniturile la buget cu 5% după estimările Finanţelor. Consultanţii fiscali sunt sceptici cu privire la impactul acestei măsuri susţinând că este o armă cu două tăişuri: poate impulsiona plata restanţelor, dar ar putea să favorizeze şi hazardul moral încurajând comportamentul păgubos şi întârzierea plăţii obligaţiilor fiscale.

Firmele care angajează şomeri cu vârsta mai mică de 25 ani sau mai mare de 55 ani nu vor plăti pentru aceştia, pentru o perioadă de un an, contribuţii de asigurări sociale, dacă persoanele astfel angajate vor fi menţinute încă un an după expirarea facilităţii. Angajatul va achita contribuţiile aferente, facilitatea fiind valabilă doar pentru angajator.

"Şomajul este o problemă foarte mare în România. Această măsură s-a discutat la Consiliul European, fiind iniţiativa specială a Franţei. Vrem să fim printre primele ţări care o aplică. Sunt foarte mulţi tineri sub 25 de ani care nu găsesc un loc de muncă sau lucrează la negru. Cei peste 55 de ani provin din restructurarea sectorului bugetar, mai au 10 ani până la pensie şi le este imposibil să găsească un loc de muncă", a explicat Ponta.

Toate măsurile de relaxare fiscală ar urma să primească "viza" FMI, care şi-a amânat vizita în România cu o săptămână, până după alegeri, după cum a anunţat premierul. În ceea ce priveşte posibilitatea ca România să ia din nou bani de la FMI, premierul a infirmat o astfel de alternativă.

Ministrul finanţelor Florin Georgescu a afirmat că a anunţat misiunea Fondului Monetar Internaţional că deficitul bugetului general consolidat la şase luni s-a înscris în parametri negociaţi, iar o altă ţintă atinsă a fost încadrarea anvelopei salariale în nivelul stabilit pentru jumătatea anului.

Deficitul bugetar a înregistrat un trend continuu ascendent în acest an, ajungând după primele cinci luni ale anului la 7,2 mld. lei, respectiv 1,2% din PIB.

Consiliul Fiscal a avertizat că riscurile pentru atingerea ţintei de deficit, de 2,2% din PIB, pe întregul an sunt majore, dacă în a doua parte a anului nu se iau măsuri semnificative de corecţie, execuţia bugetară cumulată la cinci luni arătând că problemele sunt localizate în special pe partea de cheltuieli bugetare.

Principalele de măsuri de relaxare fiscală anunţate

  • Firmele cu datorii bugetare vor fi scutite de la plata penalităţilor aferente dacă achită obligaţia principală şi dobânzile în perioada 1 septembrie - 31 decembrie 2012;

  • Plata TVA la încasarea facturii, şi nu la emiterea ei, pentru companiile cu cifră de afaceri de până în 500.000 de euro. Condiţia este ca aceste plăţi să se facă prin bancă, nu cash;

  • Firmele care angajează şomeri cu vârsta mai mică de 25 ani sau mai mare de 55 ani nu vor plăti pentru aceştia, pentru o perioadă de un an, contribuţii de asigurări sociale, dacă persoanele astfel angajate vor fi menţinute încă un an după expirarea facilităţii. Angajatul va achita contribuţiile aferente, facilitatea fiind valabilă doar pentru angajator;

  • TVA va fi eligibilă pentru decontare în cazul proiectelor finanţate din fonduri UE;

  • Plafonul de deductibilitate a cheltuielilor va creşte de la 20% la 50% în cazul investiţiilor în domeniul cercetării-dezvoltării.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO