Eveniment

Ministrul transporturilor Ioan Rus aruncă la coş toate planurile lui Şova. Haosul politic nu poate fi eliminat decât prin trecerea în administrare privată a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri

Autor: Andreea Neferu

03.10.2014, 00:09 4719

Praf în ochi – aşa pot fi rezumate planurile de autostrăzi prezentate de anterioarele Cabinete în diverse programe de gu­vernare. În afară de a prezenta hărţi cu drumuri trasate „din pix“ care nu s-au concretizat, politicienii au „vândut“ tot timpul ceea ce se va întâmpla în viitor, fără a da socoteală asupra a ceea ce au făcut şi asupra modului în care proiectele anunţate s-au materializat în şosele.

„Probabil că înainte nu a fost o analiză riguroasă (a modului în care ar trebui creionat planul de şosele – n.red.), fiecare şi-a dat cu presupusul în funcţie de interese. Acum (în cazul Master Planului - n.red.) vorbim de o analiză riguroasă, s-au făcut măsurători ale situaţiei reale, din teren“, spune Ni­colae Boţu, profesor în cadrul Facultăţii de Construcţii şi Instalaţii a Universităţii Tehnice Gheorghe Asachi din Iaşi.

În mandatul premierului Victor Ponta, adică din mai 2012 până în prezent, au fost inauguraţi 243 de kilometri de autostrăzi, toţi începuţi în perioada guvernelor anterioare. În acelaşi timp, CNADNR, care a avut pe mână 4,3 miliarde de euro în perioada 2012-2014, a demarat construcţia a 145 de kilometri de autostrăzi din mai 2012 până în prezent.

La aproape 25 de ani de la Revoluţie, România are 644 de kilometri de autostradă, în condiţiile în care în 1989 cea mai mare parte a autostrăzii Bucureşti - Piteşti era deja funcţională.

Pe hârtia programelor de guvernare şi în hărţile Companiei de Drumuri, autostrăzile au fost în permanenţă o prioritate, dar materializarea lor s-a împotmolit în lipsa de finanţare, şpăgi neachitate, dispute politice şi schimbări radicale de priorităţi de la un ministru la altul.

Astfel s-a ajuns în situaţia în care Bucureştiul nu este legat nici acum de vestul Europei printr-o autostradă, deşi investitorii reclamă această subdez­voltare cu fiecare ocazie, iar politicienii, din vorbe, le dau dreptate.

Cu toate acestea, România nu a avut până acum niciun masterplan de transport, un document care să indice, în funcţie de valorile de trafic înregistrate şi nu în funcţie de dorinţele politice, rutele care ar trebui să devină prioritare.

Master Planul General de Transport pus în dezbatere publică în urmă cu două zile arată însă că România nu are nevoie de chiar atât de multe autostrăzi, ci mai degrabă de drumuri expres (şosele cu câte două benzi pe sens, fără benzi de urgenţă şi pe care viteza maximă variază între 80 km/h la munte şi 120 km/h la şes).

Profesorul Nicolae Boţu afirmă că drumul expres este o şosea asemă­nătoare cu autostrada, dar nu la fel de scumpă. „Este doar mai îngustă (nu are benzi de urgenţă - n.red.), iar stratul de uzură aplicat este mai mic. Când traficul va justifica acest lucru, se va putea trece de la un drum expres la o autostradă. Oricum, chiar şi dacă se vor construi doar drumurile expres şi tot ar fi o realizare“, mai spune Boţu.

Potrivit Ministerului Transportu­rilor, un drum expres este cu 30% mai ieftin comparativ cu o autostradă.

Nu este însă pentru prima oară când priorităţile în ceea ce priveşte proiectele de drumuri se schimbă. Odată cu fiecare program de guvernare, alte şosele au fost adăugate sau scoase din planurile pe termen mediu sau lung.

În timpul guvernării lui Adrian Năstase (2000-2004) autostrăzile prio­ritare erau Bucureşti-Ploieşti-Braşov, Bucureşti-Constanţa şi Nădlac-Timi­şoara-Arad. Ulterior, Călin Popescu-Tăriceanu (2004-2008) a ieşit la înainta­re cu alte autostrăzi: Nădlac-Deva-Sibiu-Piteşti-Bucureşti-Constanţa, respectiv Bucureşti-Braşov-Târgu-Mureş-Cluj Napoca-Borş. Mai târziu, în guvernul Emil Boc (2008-2012), iarăşi se schimbă prio­rităţile şi apar autostrăzi precum Lugoj-Drobeta-Turnu Severin-Craiova-Cala­fat, Ploieşti-Buzău-Focşani sau auto­strada Sudului Bucureşti-Alexandria-Craiova.

În cele câteva luni de guvernare din 2012, Mihai Răzvan Ungureanu a continuat planurile iniţiate de Emil Boc, iar odată cu venirea la Palatul Victoria a lui Victor Ponta din nou s-a schimbat harta cu priorităţi.

La finalul anului trecut Victor Ponta a prezentat priorităţile până în 2018-2020 la capitolul construcţii de auto­străzi, amintind de Braşov-Bacău-Roman-Iaşi-Ungheni, Bucureşti-Alexandria, Ploieşti-Buzău-Brăila-Ga­laţi sau Nădlac-Arad-Sibiu-Braşov-Co­marnic-Ploieşti-Bucureşti.

„Această strategie (prezentată de guvernul Ponta la finalul lui 2013 – n.red.) are o uriaşă diferenţă faţă de restul strategiilor: este realistă şi bazată pe bani pe care îi avem şi pe lucruri pe care le putem face, nu pe poveşti nemuritoare“, spunea premierul Victor Ponta în urmă cu aproape un an.

 

Britanicii dau tonul: vor o autoritate independentă de mediul politic care să ia decizii în infrastructură

Mai mulţi oameni de afaceri şi reprezentanţi ai asociaţiilor britanice din domeniul infrastructurii au cerut în iulie guvernului de la Londra să creeze un organism independent de zona politică, care să analizeze nevoile de infrastructură pe termen lung ale ţării, pentru a preveni „meciurile politice”, potrivit The Telegraph.

Aceştia au arătat că un astfel de organism, care să lucreze fără presiune politică, ar putea crea premisele apariţiei unor soluţii de infrastructură care să fie agreate atât de „partidele politice, cât şi de public, angajatori, sindicate sau alte persoane”.

În mod similar, în România, depolitizarea din zona infrastructurii poate porni şi din numirea unui manager privat la conducerea CNADNR, compania care se ocupă cu autostrăzile şi drumurile naţionale din România, acesta urmând a fi independent de structurile de stat şi de deciziile politice.

În ultimii ani a existat un proiect de tipul „CEO la stat“ şi pentru compania de drumuri, însă acesta nu a mai fost pus în practică.

Narcis Neaga este cel care conduce de circa un an compania de drumuri, fiind numit în locul lui Mircea Pop, predecesorul său care a fost demis din funcţie.

Fiecare premier a venit cu propria „listă de autostrăzi“. Rezultatul a fost că din 2000 până în prezent  am cheltuit circa 15 miliarde de euro pe infrastructura rutieră şi avem azi doar 644 de kilometri de autostrăzi

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO