Desecretizarea contractului incheiat intre canadienii de la Sterling si statul roman pentru doua perimetre de exploatare in Marea Neagra nu explica modul in care a iesit statul din afacere, unde initial avea 55% din productia de hidrocarburi, si nici motivele care au stat la baza acestei decizii.
Totodata, nu se explica de ce nu a fost inlocuita Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) cu o companie locala in contract astfel incat sa nu fie creat un conflict de interese in reprezentarea statului intr-un contract comercial de o agentie subordonata Guvernului.
Intre timp apar noi legaturi intre Sterling si grupul Rompetrol, in timp ce premierul Boc numeste la sefia ANRM un angajat al Petromservice, companie controlata de Sorin Ovidiu Vantu, care detine trustul media Realitatea.
Daca in anul 1995 statul inca mai era partener in proiectele de explorare si exploatare a hidrocarburilor avand dreptul la 55% din productia totala in natura, in 2002 legea petrolului data in 1995 este schimbata si se trece la plata unei revedente cu o valoare situata intre 3%-13,5% din valoarea productiei brute renuntandu-se la plata in natura. In 2002, Iulian Iancu, presedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputatilor si cel mai aprig critic al contractului cu Sterling, era secretar de stat intr-un minister al industriilor si resurselor condus de Dan Ioan Popescu (PSD).
Legea nu face referire insa si la iesirea statului din parteneriatele de explorare.
"In 2002, initierea actului normativ a fost realizata de Ministerul Finantelor, ca urmare a angajamentelor Romaniei de a se alinia la aquis-ul comunitar prin modificarea regimului fiscal. In niciun caz nu este acesta motivul care a dus la eliminarea statului din contractul cu Sterling. Statul roman ar fi putut sa inlocuiasca ANRM cu Romgaz, spre exemplu. Am fi realizat o societate mixta, am fi beneficat in continuare de 55% din productie si noua societate ar fi platit redeventele si impozitele aferente", spune Iancu.
Pe de alta parte, fostul presedinte al ANRM, Bogdan Gabudeanu, a sustinut ca de fapt in 2002 s-a facut cedarea procentului de 55% din productie.
"In varianta in care statul detinea 55% din perimetrele exploatate, trebuia sa plateasca toate costurile aferente acestei participatii. Prin trecerea la plata unei redevente in bani, statul nu mai face nicio investitie, iar participatia lui scade. Daca se voia implicarea Romgazului sau a altei companii romanesti in aceasta afacere, se facea", spune Gabudeanu. El spune ca acum in niciun contract statul nu mai are drept de impartire.
Gabudeanu a fost chemat joi de presedintele Traian Basescu pentru a da explicatii in cazul Sterling.
Potrivit notelor de fundamentare care au stat la baza schimbarii contractului de impartire cu Sterling intr-unul de exploatare, se precizeaza ca in forma initiala contractul prevedea explorarea pe contul si riscul partenerilor straini, a suprafetele contractuale si in caz de reusita exploatarea zacamintelor descoperite in comun cu o entitate reprezentand statul roman, in cote procentuale de impartire a costurilor si a productiei convenite in contract.
"Statul roman poate sa se multumeasca cu redevente sau poate sa fie partener. Renuntarea la cele 55% din 2002 nu este cuprinsa in legea din Romania. Guvernul Tariceanu nu a facut altceva decat sa implementeze o chestie tehnica. Explorarea se transforma in exploatare dupa finalizarea primelor lucrari. Asa este legea", a declarat Dinu Patriciu, presedintele grupului Rompetrol, care a subliniat ca nu are nicio legatura cu acest scandal. El a precizat ca Sterling a cautat o vreme capital pe piata locala, Rompetrol fiind chemata la discutii pe aceasta tema, dar ca oferta a fost refuzata din cauza cantitatilor foarte mici de hidrocarburi din zona Marii Negre.
Intre timp insa, intre Patriciu si Sterling a mai aparut o legatura: Emilian Ijdelea, cel care a semnat cele 42 de pagini ale acordului secret numarul 11. El este consultant in cadrul casei de avocatura Buzescu Ca. Potrivit site-ului casei de avocatura, Ijdelea a fost peresedintele Agentiei Romane de Dezvoltare in perioada 1992-1993. Sursa citata mentioneaza ca aceasta a fost implicata intr-o serie de tranzactii pe piata de petrol si gaze, printre care se numara preluarea de catre Repsol a campurilor petroliefere libiene, detinute in aceasta vreme de statul roman prin Rompetrol. Aceasta ar fi o a doua legatura care a fost facuta intre Patriciu si Sterling, dupa ce Rompetrol a recunoscut ca un membru al CA al Rompetrol Well Services era in acelasi timp si angajat al Midia Resources, reprezentanta din Romania a Sterling Resources.
Reprezentantii casei de avocatura nu au dorit sa comenteze pe aceasta tema.
"Secretele" actului aditional
- Sterling are dreptul de a dispune asupra cantitatilor de petrol care ii revin inclusiv sa le exporte;
- Redeventa este cuprinsa intre 3,5%-13,5% din valoarea titeiului extras si 3,5%-13% din valoarea gazelor extrase;
- Durata acordului este de 30 de ani contractuali calculati de la data intrarii in vigoare a acoordului cu statul roman, adica din 1992;
- Sterling, va executa doar operatiuni petroliere de explorare, pana la data hotararii finale si irevocabile a Curtii Internationale de Justitie de la Haga;
- Dupa pronuntarea Curtii de la Haga, Sterling va avea dreptul de a executa operatiuni petroliere de exploatare in suprafetele ce vor fi atribuite statului roman.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
