Eveniment

Miza „privatizării“ programelor naţionale de sănătate: Ministerul Sănătăţii decontează 2 mld. euro anual pentru acţiunile prioritare, bani la care acum au acces şi furnizorii privaţi

Mircea Lupuşoru, managerul Spitalului Colţea din Bucureşti: Costurile reale diferă de la program la program (programe naţionale - n. red.), este în funcţie de achiziţiile spitalelor, de aici derivă pentru că noi (spitalele de stat - n. red.) facem achiziţiile cu măsură şi funcţionăm foarte bine

Mircea Lupuşoru, managerul Spitalului Colţea din Bucureşti: Costurile reale diferă de la program la program (programe naţionale - n. red.), este în funcţie de achiziţiile spitalelor, de aici derivă pentru că noi (spitalele de stat - n. red.) facem achiziţiile cu măsură şi funcţionăm foarte bine

Autor: Georgiana Mihalache

10.02.2020, 00:08 4788

Ministerul Sănătăţii de­con­tează anual 9 mi­liarde de lei (aproxi­mativ 2 mil. euro) pentru programele de acţiuni prioritare, pentru pacienţii cu afeciuni cardiovasculare. Casa Naţională de Asigurări mai vine anual cu decontări de peste 1 miliard de euro pentru pro­grame naţionale curative, pentru afecţiuni oncologice, pentru pacienţii cu dializă şi alte afecţiuni grave.

La aceşti bani aveau acces până acum spitalele de stat care îndeplineau criteriile impuse de autorităţi, iar în cazul în care acestea nu puteau acoperi tratemente, pacienţii mergeau la spitale private. După noua ordonanţă adoptată de guvernul Orban marţi, 4 februarie, operatorii privaţi au acces fără restricţii la banii publici decontaţi de stat.

Lipsa centrelor de cardiologie in­terven­ţională şi de stroke (infarct – n. red.) este un  motiv al deciziei Ministerului Sănătăţii de a da controversata ordonanţă de urgenţă care le oferă acces fără restricţii operatorilor privaţi la banii publici decontaţi prin programele naţionale, potrivit unui comunicat al ministerului de resort, care nu spune însă de ce nu investeşte în crearea acestor centre de către stat.

Banii rămân aceiaşi, dar creşte numărul de unităţi care îi accesează, spune şeful spitalului Colţea, Mircea Lupuşoru.

„Nu sunt discuţii aplicate. Realitatea este că la stat costurile extra sunt suportate de unităţile sanitare publice, nu ştiu dacă operatorii privaţi îşi permit să acopere aceste costuri pentru pacient. Impactul pentru spitalele publice depinde de cum va fi distribuit bugetul. Din acelaşi buget luăm şi împărţim la mai mulţi, este în detrimentul unităţilor publice“, a spus Mircea Lupuşoru, managerul Spitalului Colţea din Bucureşti.

În urma amânării aplicării unei ordonanţe privind coplata în sistemul medical privat, aprobată de fostul ministru al sănătăţii, Sorina Pintea, în 2019, patronatul furnizorilor privaţi de servicii medicale – Palmed –, a reacţionat, spunând că decontarea de la stat este sub „costul real“ la care sunt realizate intervenţiile în spitalele private.

Întrebarea este la cât poate fi stabilit costul real, în contextul în care operatorii privaţi din orice domeniu caută profitul pentru companiile pe care le conduc.

Întrebat într-o conferinţă de presă cine stabileşte costul real, ministrul sănătăţii, Victor Costache, a răspuns că aceste sume vor fi calculate de specialişti din cadrul ministerului pe care îl conduce şi de la Casa Naţională de Sănătate. Există însă diferenţe între unităţile publice şi cele private în ceea ce priveşte costul serviciilor medicale, după cum explică Mircea Lupuşoru.

„Costurile reale diferă de la program la program (programe naţionale – n.red.), este în funcţie de achiziţiile spitalelor, de aici derivă pentru că noi (spitalele de stat – n.red.) facem achiziţiile cu măsură şi funcţionăm foarte bine“, a spus Mircea Lupuşoru.

Nu este clar cum stabileşte operatorul privat valoarea costului real pentru intervenţiile din spitalele private. În prezent, o operaţie de apendicită este decontată de stat în limita a 2.000 de lei, de exemplu. Spitalul privat stabileşte tariful la 7.000 de lei, considerând că acesta este „costul real“. Dacă spitalul alege să contracteze fonduri de la Casă, primeşte cei 2.000 de lei, iar restul este plătit de pacient pentru condiţii hoteliere, analize suplimentare.

Anul trecut, spitalul Sanador din Bucureşti s-a aflat în centrul unei anchete penale privind un fenomen prin care pacienţii plăteau şi alte costuri în plus pentru un serviciu medical decontat în acelaşi timp şi de Casa de Asigurări, pe baza calităţii pacienţilor de asiguraţi.

 

Ordonanţa de urgenţă, sub semnul întrebării

Victor Ponta, preşedintele partidului Pro România, a publicat un document al Consiliului Legislativ, instituţie care avizează, obligatriu, proiectele de lege pentru a fi apoi adoptate de guvern, din care reiese că ordonanţa pe sănătate nu a primit avizul înainte de a fi adoptată în şedinţa de guvern de marţi, 4 februarie.

Potrivit documentului publicat de Ponta, proiectul de ordonanţă pe sănătate a ajuns la Consiliul Legislativ miercuri, 5 februarie, ziua în care în guvernul Orban a fost demis prin moţiune de cenzură. Ceea ce ar însemna că ordonanţa nu poate fi publicată în MO, deci nu poate intra in vigoare.

Ministerul Sănătăţii nu a transmis un punct de vedere la solicitarea ZF privind situaţia ordonanţei de urgenţă care le dă acces operatorilor privaţi la programele naţionale de sănătate.

Întrebat într-o conferinţă de presă cine stabileşte costul real, ministrul sănătăţii, Victor Costache, a răspuns că aceste sume vor fi calculate de specialişti din cadrul ministerului

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO