"Nu înţelegem faptul că rezerva este pentru a asigurasustenabilitatea anumitor niveluri, stabilitatea cursului. Pare căe un dat, exact ca sănătatea. Începi să îţi dai seama cât deimportantă este când nu o mai ai, când te apucă o boală. De multeori, e prea târziu", a spus Isărescu în încheierea unui seminarorganizat ieri la BNR cu ocazia prezentării unui studiu pe temaîntăririi capacităţii instituţionale de administrare a mediului deafaceri, realizat de Centrul Român de Politici Economice, Grupul deEconomia Aplicată şi compania de consultanţă Deloitte.
Rezerva valutară a BNR este de aproape 32 de miliarde de euro,depăşind cu 4,6 miliarde de euro nivelul din octombrie 2008, cândcriza financiară a debutat pe plan local. Creşterea rezervei a fostalimentată în ultimul an de tragerea tranşelor din împrumutulextern de 20 de miliarde de euro contractat de la Fondul MonetarInternaţional, Comisia Europeană, Banca Mondială şi BERD, dar şi deemisiunea de euro-obligaţiuni de un miliard de euro, realizată înprimăvară. În acest răstimp BNR a intervenit frecvent pe piaţavalutară pentru a atenua fluctuaţiile cursului. Anul trecut, unraport al Băncii Mondiale arăta ca BNR a cheltuit circa 4 miliardede euro din rezervă pentru a apăra cursul. Cu toate acestea, lanivelul actual de 4,22 lei pentru un euro, cursul este cu 15% pestenivelul din toamna lui 2008.
Guvernatorul a reluat ieri şi criticile privind calitateadezbaterii publice, care alunecă prea mult spre aspecte sociale,ignorând datele economice. "Când sperăm la o reformă fiscală,discuţia se duce la generozitate."
La rândul său, economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, spune cădeşi opinia publică cere mai degrabă o implicare a statului prin"cadouri", rolul acestuia trebuie să fie altul.
"Sectorul privat trebuie stimulat nu prin cadouri, ci prinnivelarea terenului de joc. E departe de ce aşteaptă lumea dinstradă, dar spre astfel de câştiguri relative trebuie să mergem", aspus Lazea.
Economistul-şef al BNR nu vede însă deocamdată speranţe pentrureluarea creşterii economice din alţi factori decât evoluţiagenerală la nivel european.
"Mai sunt două ţări fără creştere economică, Lituania şi noi.Vom ieşi cumva din aceste neplăceri, dacă restul de 25 de ţări (dinUniunea Europeană, n. red.) cresc", afirmă Lazea.
Guvernatorul Isărescu insistă pe prioritatea absorbţieifondurilor europene, care pot ajuta firmele la nivel individual săîşi echilibreze bugetele, fiind practic donaţii.
"Ar trebui să fim mai incisivi. Am luat 20 de miliarde de eurocredit şi ne întrebăm cu ce îi rambursăm ca să nu scadă rezervavalutară. Cu aceste fonduri." Cu toate acestea, rata de absorbţie afondurilor europene rămâne foarte slabă, aceasta fiind şi unul dinmotivele invocate de BNR pentru contracţia mult mai dură decât seanticipa a economiei în 2009.
Avocatul Gabriel Biriş spune că simplificarea legislaţie şi înspecial definirea unitară a bazei de calcul pentru contribuţiile deasigurări sociale ar stimula firmele şi angajaţii să intre înlegalitate, ceea ce ar aduce şi venituri mai mari la buget. Elspune că soluţiile sunt crearea unui sistem fiscal "rezonabil" şiînchiderea "porţilor de abuz". "Dacă admitem că doar o mică partedin cele 600.000 de PFA (persoană fizică autorizată, n. red.) şi75.000 de venituri din drepturi de proprietate intelectuală sunt defapt salarii, studiul a arătat că o plafonare a bazei pentrucontribuţiile sociale la 7.000 de lei ar aduce veniturisuplimentare de trei miliarde de lei la diverse bugete", a afirmatBiriş. El spune că pe măsură ce plafonul pentru baza de calcul estemajorat, creşte riscul ca angajaţii să se orienteze spre formealternative de salarizare, inclusiv prin intermediul unor structurioff-shore.
"Simplificarea este o direcţie absolut necesară, renunţarea lapuzderia de excepţii care nu fac decât să pună presiune pecontribuabil şi duc la corupţie, indisciplină", spune şiguvernatorul Isărescu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
