Aproape 1.000 de tineri care au reuşit să treacă de examenul de bacalaureat anul acesta au intrat pe porţile Universităţii Politehnica din Bucureşti în ultimele cinci zile doar pentru a se înscrie la Facultatea de automatică şi calculatoare. Ei „se luptă“ pe 500 de locuri la buget şi încă 150 la taxă, iar unii au „bătut drumul“ de la Piteşti, Mangalia sau Piatra-Neamţ pentru că sunt conştienţi că industria IT „este de viitor şi salariile sunt mari“.
Chiar de la primul job un angajat dintr-o companie cu profitl IT poate câştiga de la 400 de euro în sus, mai mult decât salariul mediu pe economie, iar după cinci ani unii programatori, spre exemplu, pot ajunge şi la venituri de 2.500 de euro pe lună (de circa 3 ori mai mari decât salariul mediu din domeniu). Şi totuşi mulţi dintre viitorii programatori, administratori de sistem sau web designeri încă vor să plece în străinătate să lucreze, nu pentru că domeniul IT ar fi slab dezvoltat în România, din contră, ci pentru că simt că ţara, în ansamblu, nu are ce să le ofere.
„Mi-au plăcut ştiinţele exacte dintotdeauna, am făcut informatică în liceu, materie la care am şi fost olimpic. Nu ştiu încă ce specializare voi alege în anul trei, îmi doresc doar să ies inginer. Aş vrea însă ca după facultate să merg în străinătate, în Anglia, America sau chiar Spania. Salariile din IT la noi sunt bune, într-adevăr, dar este vorba despre condiţiile generale care lasă de dorit în ţară. Am fost plecat şi prin alte ţări, m-am dus în Italia şi aş fi vrut să nu mă mai întorc“, spune Alexandru, 19 ani, din Mangalia. Şi nu este singurul tânăr care aspiră la o carieră în IT, dar în afara graniţelor, ba chiar ca el sunt foarte mulţi, iar angajatorii din industrie resimt cel mai bine acest lucru, mai ales că şcolile care le pot livra angajaţi nu au, cumulat, mai mult de 6.000 de absolvenţi pe an.
Cifra de şcolarizare de la Automatică nu s-a mai schimbat de peste zece ani
Prin urmare, multe companii de profil au încercat în ultimii ani aproape orice pentru a face industria de IT din România mai atractivă, au dublat salariile în ultimii opt ani de criză, au introdus beneficii peste beneficii şi au „dat mâna“ cu statul şi cu ONG-uri pentru a crea adevărate nuclee de pregătire şi reconversie a tinerilor, astfel încât să aibă o bază mai mare pentru a-şi ocupa, uneori, chiar şi 100-200 de locuri disponibile pe care le are fiecare în parte anual. În prezent, numărul celor care lucrează în sectorul IT se apropie de 50.000 de angajaţi, de aproximativ două ori mai mulţi decât în 2008, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.
Cu toate acestea, cifra de şcolarizare a Facultăţii de automatică de la Politehnică nu s-a schimbat de mai bine de zece ani, cu excepţia lui 2013, când instituţia a primit 60 de locuri în plus la buget de la Ministerul Educaţiei. În acelaşi timp, nici cifra de şcolarizare de la Facultatea de transporturi nu s-a schimbat (aproape 500 de locuri), chiar dacă, potrivit profesorului Răzvan Rughiniş (de la Automatică), aceasta are cea mai mică rată de absolvire din cadrul Politehnicii, iar facultatea în care lucrează cea mai mare rată de absolvire din întreaga universitate.
În fiecare an de pe băncile Facutăţii de automatică şi calculatoare ies aproximativ 500 de absolvenţi, cam 70% din câţi se înscriu în primul an de studii de licenţă
„Nu avem cum să suplimentăm locurile dacă nu avem infrastructură şi nici resurse umane“
„Noi suntem foarte conştienţi de faptul că angajatorii din industria IT au nevoie de mai mulţi absolvenţi, am organizat multe mese rotunde, întâlniri pe tema aceasta, dar lucrurile nu sunt chiar aşa simple. Nu este suficient ca mie să mi se aprobe acum de la minister încă 200 de locuri la buget pentru că nu am infrastructura necesară pentru a-i ţine la cursuri şi nici resursele umane necesare. Facem eforturi, chiar construim o nouă clădire care va fi gata peste un an şi încercăm să găsim resurse umane, dar este greu, pentru că volumul de muncă este mare, iar salariile nu sunt chiar pe măsură“, precizează Adina Florea, decana Facultăţii de automatică şi calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti. Ea spune însă că odată ce noua clădire va fi gata şi numărul de locuri pentru studenţii facultăţii va începe să crească încet, astfel încât să mai acopere golul existent pe piaţa muncii în domeniul IT. În fiecare an, din cei aproape 700 de tineri care intră la Facultatea de automatică mai mult de 70% îşi iau şi diploma de absolvent.
„Este un domeniu de viitor şi îmi place foarte mult informatica, pentru asta m-am pregătit din liceu. Dacă mă ajută Dumnezeu să primesc o bursă în anii următori «dus am fost», iar dacă nu, mă voi angaja la compania unde lucrează tatăl meu, în departamentul de IT“, spune Dan, un absolvent de bacalaureat din Bucureşti.
Printre puţinele fete prezente la Facultatea de automatică şi calculatoare pentru a-şi depune dosarul era şi Bianca, o tânără venită tocmai din Piatra-Neamţ care, spre deosebire de alţi aspiranţi la o carieră în IT, ar prefera să rămână să lucreze în ţară. Miza este substanţială - 2.000-3.000 de euro pe lună pentru o poziţie de designer de jocuri video, fără experienţă pe piaţa muncii, spune ea. Pentru asta însă trebuie să treacă întâi de un examen scris la fizică şi unul la matematică, iar media de la bacalaureat contează prea puţin, doar 20%.
„Aş prefera să rămân în ţară pentru că încă am speranţe că industria IT se va dezvolta şi mai mult. Dar dacă nu voi găsi un job care să îmi convină, probabil că voi alege să plec în altă ţară“, explică Bianca.
„Mi-aş dori să nu plece în străinătate, dar nu ştiu ce şanse îi oferă ţara“
Deşi tinerii nu par deloc speriaţi de ideea de a pleca singuri într-o altă ţară şi de a lua, practic, totul de la zero, părinţii sunt ceva mai reticenţi, dar nu se opun prea mult pentru că sunt convinşi că în afară, oricât de greu le-ar fi copiilor să se descurce, ar trăi mai bine ca în România.
„Eu mi-aş dori ca el (Flavius – n.red.) să fie mai aproape de noi, adică nu mi-ar plăcea să plece în străinătate, dar nu ştiu ce şanse îi oferă ţara. Chiar dacă industria IT este foarte dezvoltată şi la noi, celelalte lipsuri de la nivel de societate eclipsează, din păcate, acest lucru, devine până la urmă o lipsă generală. El, pe de altă parte, ar vrea să plece să facă un master în Anglia, unde are prieteni mai mari care se descurcă foarte bine, este tentat de acest lucru şi probabil că dacă nu va găsi un job pe placul lui va pleca. Vrea să vadă şi altceva, să aibă mai multe oportunităţi“, spune Renata Raicea, din Piteşti.
Mama tânărului absolvent de bacalaureat spune că alegerea Facultăţii de automatică a fost inspirată în bună măsură şi de studiile pe care ea şi soţul său le-au absolvit, amândoi fiind ingineri de profesie, chiar cu diplomă de la Universitatea Politehnica din Bucureşti.
„Automatica a fost strict alegerea lui, întotdeauna i-au plăcut calculatoare, ca oricărui copil de acum, dar a fost norocos să matematica şi fizica au fost punctele lui forte. Îmi este greu să îl las să plece de lângă noi, dar asta îl va ajuta să se dezvolte. În alte ţări copiii deja îşi «iau zborul» de la 18 ani, iar noi, românii, parcă suntem puţin prea protectivi“, mai precizează Renata Raicea.
Dacă unii erau siguri că pot intra fără probleme la Facultatea de automatică din cadrul Politehnica din Bucureşti, aceasta fiind singura lor opţiune, mulţi alţii au avut drept a doua opţiune Facultatea de cibernetică, statistică şi informatică de gestiune din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Ce-i drept, la ASE candidaţii nu se mai triază pe baza unui examen scris, ci strict în funcţie de media de la bacalaureat, astfel că, pentru mulţi, depunerea dosarului la Facultatea de cibernetică, pe lângă cea de automatică de la Politehnică este strict o formalitate şi o şansă de neratat, mai ales că numărul locurilor disponibile este similar.
În acest an şcolar, aproape 92.000 de absolvenţi de liceu au reuşit să ia bacul, adică puţin peste 60% din numărul celor care s-au prezentat la examen, în uşoară creştere faţă de anul trecut. Numai în Capitală cele mai mari instituţii de învăţământ superior (ASE, Universitatea Politehnica din Bucureşti şi Universitatea din Bucureşti) au scos la concurs peste 20.000 de locuri la buget şi taxă pentru anul şcolar în curs.
