Eveniment

Nicio şansă pentru o absorbţie de 80%: Cu şase luni înainte de finalul exerciţiului 2007-2013, România a luat doar 50% din fondurile UE

Marius Nica, ministrul fondurilor UE, ar fi mulţumit şi cu o rată de absorbţie de 60%

Marius Nica, ministrul fondurilor UE, ar fi mulţumit şi cu o rată de absorbţie de 60%

Autor: Iulian Anghel

09.07.2015, 00:07 3026

Cu şase luni înainte de încheierea exerciţiului financiar 2007 – 2013, România are o rată a absorbţiei a fondurilor UE de doar 51% - cea mai slabă din toată Uniunea - în vreme ce o ţară ca Grecia, în centrul atenţiei în aceste zile, are o absorbţie de 90%.

Cum în primele şase luni din acest an absorbţia a avansat nesemnificativ – plus de 6% din totalul alocărilor de 19 miliarde de euro –, nu doar că este dificil de atins ţinta de 80% de absorbţie anunţată de fostul ministru al fondurilor UE, actualmente ministru al finanţelor, Eugen Teodorovici, dar şi absorbţia a 60% din fonduri devine o fantezie.

Într-un an în care trebuia să atragă drept rambursări între 6 şi 7 miliarde de euro pentru a atinge ţinta de absorbţie de 80% din fonduri, România a luat în prima jumătate din an doar 1,1 miliarde de euro. Astfel, în opt ani şi jumătate de la aderarea la UE, România a absorbit sub 10 miliarde de euro fonduri structurale. Iar dacă Grecia se teme că va pierde 2 miliarde de euro ca urmare a absorbţiei de „doar“ 90% din fonduri (întrucât, din cauza situaţiei politice, lucrurile s-au blocat), România trebuie să se teamă, la mai puţin de şase luni distanţă până la încheierea exerciţiului financiar 2007-2013, pentru cel puţin 8 miliarde de euro. Pe POS Transporturi, de pildă, România mai trebuie să ia de la UE 1,8 mld. euro, pe lângă cei 2,5 mld. euro deja atraşi. Banii i-ar fi suficienţi să construiască autostrada Comarnic-Braşov pentru care guvernul nu a găsit finanţare privată de 1,6 mld. euro şi a fost, astfel, obligat să renunţe la parteneriatul public-privat pentru acest tronson. De asemenea, cu cele 2,2 mld. euro pe care le mai are de luat, POS Mediu ar putea să asigure canalizarea pentru 22 de judeţe.

În faţa situaţiei cu totul proaste se înmulţesc vocile care susţin că s-ar mai putea recupera ceva în viitor. Astfel, proiectele mari de infrastructură care au beneficiat de fonduri europene în programul 2007 - 2013 şi care nu pot fi terminate până la finalul anului ar putea primi finanţare pentru a doua fază a acestora din programul 2014 - 2020, a anunţat comisarul pentru dezvoltare regională Corina Creţu. Doar că banii sunt pierduţi, iar dacă finanţarea este aprobată, va fi aprobată din banii acordaţi României în viitor, cu care putea face altceva.

Comisia Europeană a solicitat statelor membre să trimită până în septembrie lista cu proiectele care urmează să fie „fazate“, adică să beneficieze de continuarea finanţării. Proiectele pentru care nu va primi solicitări vor avea cheltuielile suportate de la bugetul de stat.

Pe de altă parte, potrivit Mediafax, ieri, termenul în care proiectele aferente Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007 - 2013 mai pot fi derulate cu decontarea cheltuielilor, şi care urma să expire la 30 septembrie, a fost eliminat de guvern, astfel încât să poată fi acceptate prelungiri punctuale, până la finele acestui an.

Fără termenul limită de 30 septembrie, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) va decide de la caz la caz, în funcţie de stadiul de realizare şi specificitatea investiţiilor aferente fiecărui proiect, o eventuală prelungire a duratei de execuţie.

Acestea sunt însă măsuri disperate care nu rezolvă întârzierile din anii în care administraţiei nu i-a păsat de fondurile UE pentru că atragerea lor presupune multă muncă şi bătaie de cap, în vreme ce banii de la buget vin fără efort.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO