O strategie de dezvoltare bazată pe consum nu ţine decât cât ţine consumul. Dacă ne uităm pe structura cheltuielilor statului, vom vedea o reducere dramatică a cheltuielilor de capital, de investiţii.
Vârful de lance în dezvoltarea unei economii o reprezintă investiţia, nu neapărat direct productivă, ci şi în învăţământ, sănătate, cea care generează locuri de muncă, dar duce şi la dezvoltare laterală sau verticală, a spus Niculae Done, partener Consultanţă Fiscală KPMG România.
„Întreaga construcţie bugetară pe partea de venituri demonstrează că se încurajază şi se va încuraja consumul. Dacă facem un calcul, doar ca o structură sau ca ritm de creştere a impozitelor directe (pe profit, venit, proprietate), în veniturile totale ale bugetului, vom asista la o creştere dramatică a impozitelor indirecte: accize, TVA etc. Oamenii vor fi încurajaţi să consume, dar cresc impozitele pe venit“, a spus Done.
Partenerul KPMG a explicat că există o regulă în legea finanţelor publice. „În momentul în care propuneam o reducere de impozit, eram obligat ca iniţiator al legii de relaxare fiscală să vin cu o contrapartidă, fie de reducere a cheltuielilor, fie de creştere a venitului pe care eu îl diminuez. Rectificare bugetară se face în condiţiile în care constat că ceea ce am proiectat este fie sub, fie peste ceea ce am anticipat. Faptul că blochez o serie de fonduri la nivelul ministerelor nu este o măsură nemaipomenită, pentru că împiedică activitatea.“
„Într-adevăr, există impactul psihologic pe care îl are impozitul asupra individului. Când reduci cota de impozit, asişti la fenomenul de elasticitate al impozitului. Eu nu am văzut nimic pus în contrapartidă legat de relaxarea fiscală de anul trecut. Sunt obligat alături de legea de reducere de impozit să compenseze venitul sau să vin cu o rectificare bugetară“, a adăugat el.
Niculae Done susţine că s-a pornit de la ideea că veniturile, aşa cum sunt proiectate ele, sunt venituri proiectate pe lege, pe creşterea economică, pe indicatori macroeconomici. „Sentimentul este că echilibrul bugetar a fost creat prin estimarea fondurilor atrase de la Uniunea Europeană.“
„Poate că nu ar fi o problemă dacă ar exista o probabilitate destul de mare ca proiectele pentru care mi-am propus să atrag bani din afara ţării ar fi realizate. Pentru că într-adevăr putem vorbi de o susţinere economică a acestor proiecte, cu menţiunea ca acestea să aibă loc, banii să fie atraşi“, a adăugat el.
Ce a mai declarat Niculae Done
♦ De ce în 2017 asistăm la o creştere incredibilă a veniturilor din fonduri UE, urmând ca în perioada imediat următoare să ne aşteptăm la o reducere dramatică a acestui venit? Care este motivul? Ne-am propus în anul 2017 să atragem bani de la UE pe proiecte care sunt în aşteptare să fie finanţate, iar ulterior ce se întâmplă?
♦ În tot ce s-a creat la nivel de guvern, ca motor al dezvoltării, lăsând de-o parte consumul, ce pondere va avea în dezvoltare investiţia străină directă. Pe ce ne bazăm, pe capital străin, pe capital autohton?
