Guvernul a transmis Parlamentului, de această dată sub forma unui proiect de lege, noul Cod al insolvenţei, care nu mai prevede că procedura va fi aplicată şi dosarelor de insolvenţă deja deschise şi care nici nu mai include un paragraf distinct legat de insolvenţa în audio-vizual.
Principalele aspecte semnalate ca problematice de către mediul de afaceri au rămas valabile în noua variantă a Codului insolvenţei propusă de guvern. Astfel, companiile intrate în insolvenţă vor avea la dispoziţie un an pentru reorganizare, iar planul de reorganizare va trebui aprobat de minimum 50% dintre creditori.
Perioada de un an propusă de autorităţi pentru reorganizare este considerată prea scurtă de specialiştii insolvenţei şi de mediul de afaceri, unele voci susţinând chiar eliminarea completă a perioadei fixe stabilite pentru reorganizare.
„Dacă debitorul reuşeşte să convingă că va produce mai mulţi bani pentru creditori decât dacă ar vinde toate activele, atunci se merge pe reorganizare“, a declarat pentru ZF Ioan Dumitraşcu, partener al casei de avocatură PeliFilip, adăugând că „realitatea ultimilor ani este că societăţile apucă să se reorganizeze în anii doi şi trei, nu în primul an de reorganizare, pentru că deja are probleme economice.“
În plus, legat de majorarea de la 30% la 50% a procentului de creditori care aprobă planul de reorganizare a unei societăţi aflate în insolvenţă, specialiştii sunt de părere că acesta este un procent prea mare în situaţiile în care la masa credală se află zeci sau poate chiar sute de creditori.Proiectul de lege a fost înaintat Parlamentului în procedură de urgenţă, după ce, în luna octombrie, Curtea Constituţională (CC) a admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului referitoare la ordonanţa de urgenţă a guvernului privind insolvenţa şi a constatat totodată că întreg actul normativ este neconstituţional.
Proiectul propus de guvern prevede acum că noile reguli de insolvenţă vor fi aplicate procedurilor începute după intrarea în vigoare a legii şi nu mai conţine un paragraf distinct legat de audio-vizual.
Celelalte reguli sunt păstrate din ordonanţa de urgenţă iniţiată în octombrie.
Iniţial, guvernul a promovat Codul insolvenţei printr-o ordonanţă de urgenţă, hotărând că noile prevederi vor fi aplicate din 25 octombrie inclusiv procedurilor de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă aflate în derulare.
Aceeaşi ordonanţă includea un paragraf distinct legat de domeniul audio-vizualului şi care prevedea că, în cazul în care activitatea debitorului se află sub incidenţa prevederilor legii audiovizualului, ca urmare a deschiderii procedurii şi până la data confirmării planului de reorganizare, se suspendă licenţa audiovizuală cu începere de la data primirii comunicării de către Consiliul Naţional al Audiovizualului.
Aceste două prevederi au fost însă contestate de Avocatul Poporului, iar judecătorii CC au admis excepţia de neconstituţionalitate şi, mai mult, au constatat că întreaga ordonanţă este neconstituţională, guvernul fiind astfel obligat să propună un nou proiect, promovat acum ca lege, nu ca ordonanţă de urgenţă.
Decizia Curţii Constituţionale a fost criticată de premierul Victor Ponta, care a acuzat instituţia că sprijină evaziunea fiscală şi nu lasă guvernul să combată acest fenomen, el afirmând despre actuala lege a insolvenţei că încurajează companiile să nu plătească taxele.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.12.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
