Această evoluţie se datorează, în mare parte, dezvoltării masive a industriei auto, însă o cercetare realizată de profesorul Cezar Mereuţă scoate la iveală o oportunitate pe care România nu trebuie să o rateze: atragerea de noi investiţii în toate celelalte sectoare asociate modernizării, cum este cel al fabricării de echipamente pentru industria de telecomunicaţii sau fabricarea de calculatoare, pentru care alte state au dus o „bătălie“ în materie de atragere de investitori în ultimii ani.
În prezent, 42% din bunurile exportate din România sunt din categoria „codului 7“, care cuprinde cele mai moderne produse ale acestui secol. De aceea, ţinta României trebuie să fie aceea de a exporta cât mai mult produse aferente acestui cod, având în vedere că în Japonia, de exemplu, încă din 1995 bunurile din „codul 7“ aveau o pondere de 70% în exporturi.
„În perioada de criză, la nivelul Uniunii Europene, exporturile au reprezentat un fel de centură de siguranţă pentru multe ţări. Acesta este şi cazul Germaniei şi cel al României, pentru că în perioada de criză exporturile româneşti au crescut. O analiză a specializării de bază la export din perioada 1995 - 2013 arată că, în fiecare an din perioada analizată, exporturile aferente «codului 7» depăşesc 30% din exportul total al statelor Uniunii Europene“, a spus prof. dr. Cezar Mereuţă, cercetător asociat al Centrului de Modelare Economică al Academiei Române.
„Codul 7“ reprezintă, generic, companiile încadrate la categoria „maşini şi echipamente pentru transport“, însă profesorul Mereuţă aduce în atenţie faptul că în definiţia acestui cod intră şi alte tipuri de activităţi care reprezintă elemente ale modernizării, cum ar fi calculatoarele şi alte aparate de birou, electrocasnicele, aparatele şi echipamentele de telecomunicaţii sau echipamentele moderne din industria prelucrătoare.
„În cadrul codului 7 se regăsesc toate atributele dezvoltării din secolul XXI, de la cele de modernizare a habitatului la cele mai sofisticate echipamente de tehnologia informaţiei. În anul1995, un număr de opt ţări din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene astăzi aveau ca primă specializare la export bunurile aferente codului 7. În 2013, un număr de 18 ţări din cele 28 aveau ca primă specializare la export codul 7 – simbol al modernizării. Iar unele state au făcut eforturi colosale pentru a intra în această categorie“, a spus Mereuţă.
Prima specializare de bază la export a unei ţări reprezintă categoria în care se încadrează bunurile cu ponderea cea mai mare în structura exporturilor acesteia. Încă din 1995, codul 7 avea o pondere semnificativă în rândul statelor dezvoltate: 70% în Japonia, 48% în SUA, 46% în Germania, 43% în Marea Britanie. „Exemplul deplin relevant este China. În 1995, specializarea predominantă a Chinei la export era cea de articole manufacturiere, care aveau o pondere de 58% în totalul exporturilor. Ei au trecut printr-o adevărată revoluţie din 1995 până în prezent, pentru că au traversat de la exportul de îmbrăcăminte şi încălţăminte la exportul preponderent de bunuri aferente codului 7. Şi România, până în 2005 inclusiv, avea ca specializare de bază articolele manufacturiere, eram croitorii Europei, dar am reuşit în ultimii opt ani să ne modernizăm complet exporturile.“
Pentru realizarea acestei analize, profesorul Mereuţă a folosit datele Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (United Nations Conference on Trade and Development Handbook 2014), care publică anual o statistică ce păstrează, de 40 de ani încoace, aceeaşi structură de analiză (nu există rupturi de serii, cum se întâmplă în cazul structurii codurilor CAEN).
Din punctul de vedere al ponderii pe care bunurile aferente „codului 7“ le au în structura exporturilor româneşti, datele de la Statistică arată că aceasta este de 42% din totalul exporturilor de circa 49 mld. euro înregistrate în România în primele 11 luni ale anului trecut (pondere similară cu cea din întregul an 2013). Această pondere situează România pe locul 5 în rândul statelor din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte exporturile din codul 7 ca primă specializare la export, ceea ce reprezintă, din punct de vedere statistic, o poziţie net favorabilă.
„Se demitizează convingerea formată în ultimii ani, aceea că ponderea codului 7 în structura exporturilor se datorează exclusiv Automobile Dacia şi producătorilor de componente auto. Din ansamblul activităţilor aferente exporturilor din codul 7, numai 44% sunt mijloace de transport şi componente auto, restul fiind din celelalte coduri la un loc. Acesta este motivul pentru care guvernul trebuie să militeze pentru atragerea de investitori în toate subsectoarele din cadrul codului 7.“
Profesorul Mereuţă a mai adăugat că în Slovacia, de exemplu, o ţară mică, guvernul şi-a propus să aibă peste 50% din exporturi reprezentate de bunuri aferente codului 7 şi a ajuns în prezent la 57% (faţă de 44% în 2005). „România nu a avut nicio strategie pentru a ajunge să fie pe primele locuri în UE în ceea ce priveşte această structură modernă a exporturilor. De aceea, în cercetarea mea referitoare la priorităţile strategice ale dezvoltării României la orizont 2025 am pledat pentru accelerarea atragerii investiţiilor străine în toate cele 5 coduri CAEN componente ale codului 7 al dezvoltării şi modernizării ţărilor în secolul XXI“, a spus el.
Ce tipuri de activităţi cuprinde codul 7
- Producţia de calculatoare şi toate tipurile de maşini şi aparate de birou
- Aparate şi echipamente de telecomunicaţii şi pentru înregistrarea şi reproducerea sunetului şi imaginii
- Maşini şi aparate electrice (inclusiv echivalentele neelectrice ale maşinilor electrice de uz casnic)
- Toate tipurile de maşini şi echipamente destinate modernizării tehnologiilor de fabricaţie în sectoarele industriei prelucrătoare
- Vehicule rutiere (inclusiv vehicule cu pernă de aer)
- Industria de componente pentru vehicule rutiere
- Alte echipamente de transport (construcţia de nave, de ambarcaţiuni sportive, fabricarea materialului rulant, fabricarea de aeronave şi nave spaţiale).
