E frumos sa imparti bani cand nu sunt ai tai. Nu te stresezi, nu saracesti, nu deranjezi pe nimeni. Din contra, chiar da bine la public. Generozitatea politica nu vine insa din propriul buzunar sau din pusculita de partid, ci din visteria statului, acolo unde oamenii contribuie diferit.
Fiecare roman are un aport financiar diferit la bugetul statului. Din acest motiv simplu nu putem fi egali. Numai Ceausescu avea prostia asta in cap si a sfarsit cam rau. Gabriel Biris, fost ministru-secretar de stat in Ministerul de finante al guvernului Ciolos, a fost mazilit cand a descoperit ca sute de mii de romani nu aduc niciun leu la buget, dar incaseaza, si a propus masuri nepopulare. El venea din mediul privat, nu ca Ciolos, care venea de la Bruxelles, bugetar european.
Eu cred ca niciodata nu poti sa pui pe picior de egalitate un specialist din IT cu un asistat social care se trezeste cand vrea si primul drum il face la carciuma. Cum nu poti sa compari un angajat de top din mediul privat, care varsa la stat sute de euro lunar, impozite si taxe, cu un bugetar care "taie frunza la caini". Sau un specialist din orice domeniu cu un infractor, condamnat. Ca sa nu mai vorbesc de un antreprenor de success, care se streseaza de dimineata pana seara ca sa dea salarii la timp si sa-i mearga afacerea, cu un demnitar numit politic, un politruc de cariera, un neica-nimeni.
Sa fie foarte clar: nu vorbesc aici de cazurile reale de oameni cu adevarat nevoiasi si neajutorati, care primesc niste bani de la stat, avand problem sociale grave, fiind in suferinta sau cu un handicap. Vorbesc de armata de romani care refuza sa munceasca si se multumesc cu foarte putin, moca. Cei mai multi asistati sociali sunt de fapt asistati politic, apti de munca. Dar munca e grea, pomana e usoara! Iar votantii sunt de nepretuit, nu-i asa?
In opinia mea, cel mai mare pericol economic care pandeste Romania este plafonarea. Ideea de a face romanii sa creada ca nu trebuie sa fie mari diferente intre ei, ca sunt egali. Nimic nu este mai riscant intr-o tara emergenta, cu o democratie neconsolidata. Daca va aparea acest fenomen, cred ca se dilueaza si mai mult apetitul pentru evolutie in Romania. Cand primesti ceva gratis, nu prea iti mai vine sa tragi. Cand iti creste salariul, iar prestatia muncii tale ramane aceeasi, nu e corect. Ce li s-a cerut tuturor celor care beneficiaza de acest avantaj politic? Nimic.
Personal, sunt de acord cu cresterea salariului minim. Ceea ce nu-mi mi se pare OK este ca bugetarilor cu functii de raspundere, care pot schimba ceva in administratia publica, sa li se mareasca salariul (cu acelasi procent - 20%), fara ca acestia sa contribuie la imbunatatirea sistemului, in favoarea cetatenilor. Pot sa inteleg ca un simplu bugetar nu are putere, dar un sef de serviciu sau un director de departament, ca sa nu mai vorbesc de un director mai mare, ar trebui sa se implice mai mult si sa demonstreze ceva inainte sa primeasca mai mult.
Majoritatea serviciilor publice oferite populatiei active a tarii sunt paguboase. Daca un privat ar oferi aceleasi servicii s-ar discredita, ar disparea rapid, fara doar si poate. Dar statul nu da faliment si bugetarii de cariera stiu asta. Prefera sa nu faca nimic, sa se puna bine cu sefii, sa se asigure ca vor fi acolo pe viata. In cate institutii de stat regasiti criterii de performanta, fara de care in mediul privat nu ai avea un loc de munca asigurat? Alfel:"timpul trece, leafa merge, noi muncim cu drag".
Bineinteles ca nu ma astept ca vreun partid din opozitie sa spuna ca 1 din 4 bugetari ar trebui sa fie eliminati din sistem. Sau sa vorbeasca de restructurari, de performanta in administratie si servicii publice. Vedeti vreun antreprenor pe acolo? Cand a condus guvernul, intre 2006-2008, marele "liberal" Calin Popescu Tariceanu a marit aparatul bugetar de la 800.000 la 1.200.000 de oameni. Acum, cei 400.000 de noi intrati in sistem sunt votantii ALDE. Pe principiul social-democratilor, "sa dam la toti, ca nu dam de la noi", fostul premier s-a dovedit cel mai anti-business demnitar, crescand armata bugetarilor, cheltuielile statului si birocratia. Iar cand vad ca ramasitele liberale spun ar fi un bun presedinte al PNL ma apuca furia.
Plafonarea in evolutia tarii este valabila si pentru bugetari, si pentru antreprenori. Bugetari, se pot lasa complet pe tanjeala, cu pomenile primite. In schimb, antreprenorii care aveau angajati la "negru" vor avea cheltuieli cu salariile mai mari, inca din luna februarie. Patronii care au specialisti cu salarii mari, probabil, vor opera scaderea CAS, astfel incat angajatii sa primeasca aceeasi bani, net. Altfel, risca sa-i piarda. Invidiosi pe norocul bugetarilor, angajatii din privat vor cere si ei bani in plus, constienti ca, de regula, muncesc mai mult si au si responsabilitati mai mari. Sac!
In aceste conditii, sansele de dezvoltare cu capital autohton scad. Oricum sunt sub-capitalizate si cele mai multe au probleme de lichiditati. Pofta de a te dezvolta ca antreprenor aproape ca dispare. Pentru ce sa te mai chinui sa aduci plus valoare in economie cand stii ca, de bine de rau, profitorii PSD traiesc cam la fel, fara sa se streseze? Aici apare raul cel mai mare in guvernarea noii “cete” de la guvernare. Sa te plafonezi, multumindu-te cu putin, nu cu ce-ai putea sa obtii datorita valorii tale. Oricum, se doreste sa fim din ce in ce mai“egali”.
Primul semn al plafonarii noastre ca tara a aparut deja. Dupa ce guvernul va imparti bani in stanga si in dreapta, va ramane cu cele mai mici fonduri pentru investitii publice. Si, in opinia mea, nimic nu poate fi mai rau pentru Romania decat stoparea investitiilor statului in economie, in infrastructura si servicii publice. Intr-o competitie economica europeana acerba acest lucru va face diferenta in timp, iar cei mai loviti vor fi romanii activi, antreprenorii care produc banii pe care guvernantii ii ofera cu drag si spor.
De ce a castigat Trump? Pentru ca a speculat realitatea ca poporul american s-a plafonat. Asa a reusit sa reinvie dorinta de evolutie si prosperitate a unei mari natiuni. Degeaba i-a strans Liviu Dragnea mana noului presedinte american. In America oamenii nu sunt egali.
Nimic nu doare mai tare pentru cineva care vrea altceva decat plafonarea. La nivel declarativ, romanii au vrut altceva, numai ca trebuie sa actionezi pentru ca acel lucru sa se si schimbe. Iar schimbarea unei tari nu se produce cu oameni plafonati, resemnati sau egali.
Dragoş Dragoteanu este General Manager al Euroest Invest, firmă de intermediere imobiliară.
