„Creşterea numărului de salariaţi este o consecinţă a faptului că firmele şi-au majorat capacităţile de producţie în România, în detrimentul statelor din Asia sau din Africa de Nord, pentru că avem costurile încă scăzute. Companiile străine, mai ales din domeniul manufacturii, şi-au dat seama de oportunităţile de investiţii şi de dezvoltare în România, iar în perioada octombrie-noiembrie mă aştept ca numărul de salariaţi să fie şi mai mare, pentru că în mod tradiţional sunt cereri de angajări pe final de an, în perioada Crăciunului, şi va scădea pe la finalul lui decembrie- începutul anului viitor”, a spus Florin Godean, country manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară Adecco România, care are în prezent 6.500 de angajaţi în regim temporar.
El a mai precizat că sectoarele cele mai active din punctul de vedere al angajărilor din ultima perioadă sunt producţia de componente auto şi componente electronice, industria serviciilor de externalizare (busiess process outsourcing, call center, shared service center) dar şi industria IT (unde volumele de angajări nu sunt foarte mari, pentru că nu există suficient de mulţi candidaţi pregătiţi pentru a se angaja în acest domeniu).
„Este important şi aspectul care presupune formalizarea locurilor de muncă, pentru că, de ce să nu recunoaştem, au existat mulţi angajatori din domenii precum construcţii sau agricultură care şi-au reluat activitatea şi care poate nu şi-au permis să angajeze forţă de muncă în sectorul formal. Probabil că a fost o presiune mai mare din partea autorităţilor pentru eradicarea acestor forme de angajare fără forme legale, dar şi din partea angajaţilor, care voiau să fie încadraţi corect pentru munca depusă”, a explicat Alina Rădulescu, directorul de resurse umane al producătorului de conserve Scandia din Sibiu.
Cel mai ridicat nivel al efectivului de salariaţi din ultimii şase ani a fost în luna octombrie a anului 2008, când economia avea peste 4,8 milioane de salariaţi, după un avans semnificativ al recrutărilor făcute mai ales în sectorul bancar. Criza a determinat angajatorii, mai ales pe cei din mediul privat, să renunţe la o parte din personal din nevoia reducerii de costuri, astfel că, în luna ianuarie a anului 2011 numărul de angajaţi ajunsese la 4 milioane de persoane, cel mai scăzut nivel din istoria ultimelor două decenii.
„Pentru ca numărul de salariaţi să crească, trebuie implementate un set de acţiuni pe termen lung. Pe lângă angajamentele pe care şi le-a luat guvernul în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii şi îmbunătăţirea sistemului de educaţie, cred că ar trebui încurajate şi creşterea investiţiilor străine directe, prin anumite măsuri. Reducerea CAS cu 5% a fost o măsură bine primită, dar s-a adresat companiilor deja existente pe plan local”, a mai spus Florin Godean.
Şi Alina Rădulescu de la Scandia spune că există un aflux de investiţii, generat şi de acordarea unor facilităţi fiscale companiilor.
„Reducerea CAS cu 5% la angajator probabil că nu a făcut ca firmele care angajau la negru să treacă în economia formală, însă acordarea de subvenţii pentru crearea de locuri de muncă sau investiţiile din proiecte cu finanţare europeană cu siguranţă că au impulsionat angajările”, a mai spus directoarea de HR a Scandia Food, care are peste 500 de angajaţi.
Numărul de salariaţi „număraţi“ de Statistică în buletinele lunare a fost calculate pe baza unei cercetări statistice care a inclus, din rândul companiilor, unităţile cu 4 salariaţi şi peste, care reprezintă 91% din totalul sectorului. Cercetarea, realizată pe un eşantion de 22.500 de companii şi instituţii, nu include categoria de salariaţi bugetari care fac parte din forţele armate şi personalul asimilat (adică structurile „secrete“ ale unor instituţii precum Ministerului Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii etc.).
Salariile au crescut nominal cu 22% în şase ani, dar infaţia cumulată de 35% a redus practic din puterea de cumpărare
Din octombrie 2009 şi până în luna iulie a acestui an (luni în care numărul de salariaţi este relativ similar), salariul mediu al angajaţilor români a crescut cu 22%, până la 1.683 de lei net în luna iulie 2014, un impact semnificativ în această creştere avându-l şi majorarea salariului minim pe economie (care a crescut cu 50% în aceeaşi perioadă, până la 900 de lei brut). Inflaţia de 35% din această perioada a redus însă, practic puterea de cumpărare a unui salariu din 2009 încoace.
Costul scăzut al forţei de muncă din România – principalul motor de atragere a investiţiilor din ultimii ani în România- a făcut ca salariile angajaţilor români să fie de 7-8 ori mai scăzute decât ale celor din state precum Germania sau Franţa.
