Un raport de audit de peste o sută de pagini întocmit de Curtea de Conturi scoate pentru prima dată la lumină situaţia detaliată a retrocedărilor de pădure pe care România le-a făcut în ultimii douăzeci de ani şi gravele nereguli şi abuzuri din spatele acestui proces care au permis, de exemplu, unei persoane moştenitoare a unui pat şi a unui scrin să fie împroprietărită cu mii de hectare de pădure. Guvernul pregăteşte acum o nouă lege prin care vrea să retrocedeze cele 3 milioane de hectare de pădure rămase în proprietatea statului.
Un aspect important din raportul Curţii de Conturi sunt gravele nereguli din procesul de retrocedare care au permis ca persoane fără nicio legătură cu procesul de restituire să devină proprietari de pădure. Aceste grave nereguli au fost posibile din cauza unei legislaţii de retrocedare confuze şi în trepte, dar şi din cauză că unele instanţe judecătoreşti au permis restituirea în baza unor documente vechi care nu demostrau dreptul la proprietate, au admis cereri din partea unor persoane fără vocaţie succesorală, dar mai ales au refuzat dreptul statului de a-şi apăra proprietăţile.
Câteva exemple date de Curtea de Conturi sunt edificatoare în acest sens: prin decizia Judecătoriei Vişeul de Sus, Marian Rodica a devenit proprietară a 8.820 hectare de pădure în Munţii Maramureşului în luarea deciziei fiind folosit un testament prin care respectiva persoană era moştenitoarea unui pat şi a unui scrin secretaire.
Un alt caz de retrocedare ilegală în opinia Curţii de Conturi este cel prin care prinţul Paul al României a primit 47 hectare din pădurea Snagov, deşi acest teren nu a fost în proprietatea Casei Regale, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a declarat încă din 1941 ca fiind domeniu public al statului. Curtea de Conturi recomandă statului român să îşi recupereze pădurile retrocedate ilegal.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
