În timp ce Turcia se îndreaptă spre prima scădere economică din 2009 încoace, preşedintele Recep Tayyip Erdogan a ameninţat că va lăsa 3 milioane de refugiaţi să intre în Europa în vremuri în care în UE creşte anxietatea politică din cauza avansului populismului de dreapta în Austria, Germania şi Franţa. Acesta este cel mai recent episod dintr-un război al cuvintelor între Ankara şi Bruxelles care expune lipsa de consens în UE în ceea ce priveşte rezolvarea crizei refugiaţilor şi deriva Turciei spre un stat închis şi autoritar.
Spre sfidarea UE, Erdogan a sugerat că ţara sa ar putea extinde starea de urgenţă instituită după lovitura de stat eşuată din iulie şi care permite partidului de guvernământ să înlăture din sistem, prin mii de arestări, opoziţia. Erdogan a mai ameninţat că va da curs dorinţei poporului de a fi reintrodusă pedeapsa cu moartea, pas despre care UE a spus că va pune capăt imediat încercărilor Turciei de a se alătura Uniunii.
Atacurile Ankarei vin după ce Parlamentul European a votat să sprijine îngheţarea discuţiilor de aderare cu Turcia ca semn de protest la răspunsul „represiv“ şi „disproporţionat“ al Ankarei la lovitura de stat eşuată, după cum scrie Financial Times. Sub imperiul stării de urgenţă, în Turcia au fost înlăturaţi din posturi circa 75.000 de funcţionari ai statului şi membri ai forţelor de securitate, iar peste 37.000 de persoane au fost arestate.
De asemenea, au fost desfiinţate sute de asociaţii şi instituţii media. UE şi Turcia au negociat în martie un plan care a oprit fluxul de imigranţi în special dinspre Siria spre Europa. Turcia a primit în schimb ajutor economic şi promisiunea călătoriilor fără vize în spaţiul Schengen pentru cetăţenii turci. Această promisiune nu a fost încă îndeplinită în condiţiile în care relaţiile dintre cele două părţi s-au deteriorat după lovitura de stat eşuată. Oficialii turci spun că Europa a trădat Turcia pentru că nu a sprijinit administraţia lui Erdogan în timpul încercării de răsturnare a puterii.
Cancelarul german Angela Merkel a reacţionat la comentariile lui Erdogan şi la decizia Parlamentului European avertizând că nu are niciun „plan B“ pentru cazul în care înţelegerea cu Ankara cade şi a spus că UE şi Turcia trebuie să-şi onoreze angajamentele reciproce, notează Euronews.
„Nu am niciun plan B... este dificil, dar lucrez din greu să mă asigur că acest plan este implementat. De asemenea, lucrez din greu să mă asigur că ajungem la acorduri similare cu alte state“, a afirmat Merkel. Berlinul apreciază ca oprirea discuţiilor de aderare dintre UE şi Turcia nu ajută la întărirea democraţiei şi nici la îmbunătăţirea respectării drepturilor omului în Turcia.
Într-un interviu pentru Euronews, preşedintele Comisiei Europene a avertizat că Europa nu ar trebui să ţină Turciei lecţii despre imigranţi. Într-un alt interviu, pentru ziarul belgian La Libre, el i-a avertizat pe liderii turci că trebuie să se decidă dacă vor cu adevărat ca Turcia să se alăture Uniunii. „Am remarcat că Erdogan şi guvernul său sunt în curs să «preînvinovăţească» Europa pentru eşecul negocierilor de aderare“, a spus Juncker.
Comisarul european pentru migraţie, grecul Dimitris Avramopoulos, a subliniat importanţa protejării „cu orice cost“ a acordului dintre Ankara şi UE. O poziţie similară o are şi preşedintele Greciei Prokopis Pavlopoulos, care a spus că „toţi trebuie să-şi respecte promisiunile“ şi că afirmaţiile lui Erdogan nu fac niciun bine Turciei.
Conflictul dintre Ankara şi Bruxelles nelinişteşte Atena în condiţiile în care tensiunile sunt deja mari în centrele de primire a refugiaţilor de pe insulele din Marea Egee. Un nou val de refugiaţi ar provoca haos. Atena ia în considerare să trimită o parte din refugiaţi în Turcia.
Austria, unde peste câteva zile se vor ţine alegeri prezindenţiale în care favorit, după cum arat sondajele de popularitate, este Norbert Hofer, un politician de extremă dreapta, este singura ţară din UE care a cerut întreruperea discuţiilor cu Turcia.
În urma epurărilor politice pe care regimul Erdogan le face în Turcia, oficialii de la Bruxelles reexaminează alocarea unui ajutor financiar de 600 de milioane de euro pentru Ankara. Banii au fost deja relocaţi de la proiecte de infrastructură la proiecte de reformă în sistemul judiciar şi iniţiative pentru protejarea drepturilor omului, însă oficialii spun că Turcia se poate aştepta „la un dialog destul de dur“ în reevaluarea schemei de ajutor.
Turcia are în faţă perspectiva „unei tendinţe descendente“ pentru finanţare, spune un oficial european. „În 2017 avem o evaluare generală a performanţei pentru acest ajutor de preaderare şi 10% din bani, adică peste un miliard de euro, pot fi întorşi dacă gasim că această ţară nu a evoluat cum trebuie. Aceasta este desigur, ceva ce Turcia ar trebui să ia foarte, foarte în serios“, a explicat oficialul.
Trebuie remarcat că intensificarea războiului declaraţiilor dintre UE şi Turcia vine când economia turcească, până nu demult una dintre cele mai dinamice din lume, dă semne de slabiciune severă. Economia se îndreaptă spre prima scădere din ultimii şapte ani, notează Deutcshe Welle. Lovitura de stat din iulie a erodat cererea internă, iar criza diplomatică cu Rusia a dus la reducerea veniturilor din turism.
Erdogan s-a asigurat între timp să înfăţişeze pentru publicul de acasă o Turcie sub asediul forţelor şi grupurilor de interese din exterior.
