În timpul mandatului lui Boc s-a derulat o restructurare în sectorul bugetar, peste 200.000 de angajaţi de la stat fiind concediaţi de la finele lui 2008 până la sfârşitul anului trecut când în sectorul bugetar lucrau 1,2 milioane de persoane, conform datelor de la Ministerul Finanţelor. Numărul de angajaţi în administraţie rămâne însă la circa 190.000, cu 40.000 mai mult decât în 2004, pe vremea guvernului Adrian Năstase.
Tot angajaţii din sectorul bugetar au fost cei care au avut parte de reducerea salariului cu 25% în vara lui 2010, pe care au recuperat-o doar parţial în 2011, aceasta fiind cea mai dură măsură de austeritate aplicată de guvernul Boc, resimiţită aspru în consum.
"Guvernul Boc va rămâne în istorie cu cele mai multe acţiuni în instanţă ale persoanelor plătite din fonduri publice. Reforme pe piaţa muncii am avut şi o să tot avem, nu e greu să le faci dacă ai un parlament în spate, însă milioane de contestaţii în instanţă nu am mai avut niciodată. Să reuşeşti să trimiţi toate categoriile profesionale în instanţă - profesori, magistraţi, poliţişti, pensionari - şi să mai şi pierzi... asta nu s-a mai întâmplat", este de părere Costel Gîlcă, avocat specializat în Dreptul muncii.
De departe însă, cea mai lăudată reformă a pieţei muncii realizată în timpul guvernării Boc a fost adoptarea unui nou Cod al muncii (în mai 2011), un proiect care a fost de asemenea criticat pentru că facilitează procesele de concediere, şi nu doar cele de angajare. Rezultatele aplicării noii legislaţii a muncii însă întârzie să apară, pentru că firmele nu au făcut angajări masive.
Cu toate acestea, faptul că munca la negru este pedepsită chiar şi cu închisoarea i-a determinat pe angajatorii care foloseau forţă de muncă fără forme legale să încheie contracte de muncă cu angajaţii.
De asemenea, Inspecţia Muncii a dat amenzi-record anul trecut, de aproape 25 de milioane de euro (cu peste 120% mai mari faţă de anul anterior), pentru că noua lege a mărit cuantumul amenzilor, iar inspectorii de muncă au mers în control alături de poliţişti, jandarmi şi angajaţi de la Garda Financiară.
Cu toate acestea, noua legislaţie a muncii limitează din drepturile salariaţilor, prin perioade de probă mai lungi sau prin concedierea în funcţie de performanţă (şi nu în urma aplicării unor criterii sociale, ca până acum).
"Este pentru prima dată în 100 de ani de Codul muncii când se reglementează în defavoarea salariaţilor, fără a şti măcar dacă noile măsuri vor conduce la creşterea economică, pentru că nu s-a făcut niciun studiu de impact", mai spune Gîlcă.
De altfel, numărul de contracte de muncă (un salariat are, în medie, 1,2 contracte de muncă) a crescut semnificativ timp de câteva luni de la intrarea în vigoare a noului Cod al muncii: în perioada mai-iulie 2011 a crescut de la 6,325 mil. contracte la 6,405 mil. contracte, însă a scăzut treptat în următoarea perioadă, ajungând la 5,26 mil. contracte la finele lunii ianuarie 2012.
Tot în timpul guvernării Boc au intrat în vigoare legea salarizării unitare a bugetarilor (care însă nu s-a aplicat corect, pentru că în continuare în instituţiile de stat există angajaţi din funcţii de management care câştigă mai puţin decât unii subordonaţi), legea pensiilor, ambele fiind condiţii impuse de FMI la încheierea acordului cu România.
Pe la Ministerul Muncii s-au perindat şase miniştri de la începutul guvernării Boc până în prezent ( Marian Sârbu, Mihai Şeitan, Ioan Nelu Botiş, Emil Boc- interimar, Sebastian Lăzăroiu, Sulfina Barbu). În prezent, cea mai amplă reformă implementată de Ministerul Muncii este cea a asistenţei sociale, prin care s-a redus numărul prestaţiilor sociale şi s-au verificat şi se verifică dacă cei peste opt milioane de asistaţi social primesc ajutoare de la stat în mod legal.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
