Eveniment

Omul care a pus bazele Enel în România prin prima privatizare din energie şi-a luat viaţa

Matteo Cassani a jucat un rol cheie în primul proces de privatizare câştigat de Enel în România, preluarea la pachet în 2005 a fostelor Electrica Banat şi Dobrogea

Matteo Cassani a jucat un rol cheie în primul proces de privatizare câştigat de Enel în România, preluarea la pachet în 2005 a fostelor Electrica Banat şi Dobrogea

Autor: Roxana Petrescu

28.11.2014, 00:07 2035
Matteo Cassani, 42 de ani, directorul general al Enel Energie şi Enel Energie Muntenia, companiile de furnizare a energiei pe care italienii le deţin local, a murit ieri după ce s-a aruncat de pe sediul central al companiei de pe bulevardul Ion Mihalache din Capitală.

Dispariţia bruscă a lui Cassani în împrejurări încă neelucidate ridică tensiunea la maximum în legătură cu activitatea Enel în România.

Matteo Cassani a jucat un rol cheie în primul proces de privatizare câştigat de Enel în România, preluarea la pachet în 2005 a fostelor Electrica Banat şi Dobrogea. Asupra acestor companii a planat suspiciunea privind neîndeplinirea obligaţiilor din contractele de privatizare. Nici preluarea fostei Electrica Muntenia Sud de către Enel, perla coroanei Electrica, nu a fost ocolită de controverse, fiind inclusă în procesul „privatizărilor strategice“, dosar în care sunt anchetate fapte cu caracter penal. Cassani conducea Enel Energia Muntenia, companie rezultată din reorgani­zarea fostei Electrica Muntenia Sud. La jumătatea acestui an, un nou scandal a izbucnit, numele Enel fiind din nou implicat într-un dosar instrumentat de procurorii DNA privind umflarea artificială a facturilor plătite de 1,2 mil. consumatori. Totul a culminat însă anul acesta cu anunţul făcut de Enel privind decizia de a-şi lichida poziţia din segmentul distribuţiei şi furnizării de energie din România.

În mijlocul acestei dezvoltări în ultimul deceniu a Enel pe piaţa locală a fost Matteo Cassani, managerul care ieri a decedat după ce s-a aruncat de pe sediul central al Enel din Bucureşti, potrivit Mediafax.

Stabilit de zece ani aici, căsătorit cu o româncă, Matteo Cas­sani a fost primul manager trimis de Enel aici, ocupând în anul 2004 funcţia de director de dezvoltare al Enel în România.

„Vă informăm ca astăzi (ieri – 27.11.2014, n.red.) a avut loc o tragedie, în care colegul nostru Matteo Cassani, directorul general al Enel Energie şi Enel Energie Muntenia, şi-a pierdut viaţa. Nu cunoaştem circumstanţele acestui accident. O investigaţie a autorităţilor este în curs de derulare“, au spus reprezentanţii Enel.

Potrivit Mediafax, directorul general al Enel Energie şi Enel Energie Muntenia, Matteo Cassani, a murit, joi, după ce s-a aruncat de pe clădirea companiei, de pe Bulevardul Ion Mihalache din Capitală. O ambulanţă care trecea prin zonă şi mergea la un alt caz a fost solicitată să oprească, însă echipajul medical nu a mai putut face nimic pentru a-l salva pe Cassani. Potrivit reprezentanţilor ambulanţei, citaţi de Mediafax, Matteo Cassani a decedat la impactul cu solul.

 

Prima achiziţie

Matteo Cassani a jucat un rol cheie în prima privatizare din domeniul energiei electrice făcută în România, în 2005, prin care italienii au cumpărat la pachet fostele Electrica Banat şi Electrica Dobrogea. Italienii au fost acuzaţi de statul român că nu şi-au îndeplinit obligaţiile din contractele de privatizare, dar în august 2013 tribunalul de arbitraj din cadrul Curţii Internaţionale de Arbitraj (ICC) de la Paris a respins complet acuzaţiile Electrica cu privire la Banat şi Dobrogea, confirmând astfel îndeplinirea de către Enel a obligaţiilor din acordul de privatizare.

Nici preluarea Electrica Muntenia Sud, perla coroanei Electrica, nu a fost ocolită de controverse, fiind inclusă în procesul „privatizărilor strategice“, dosar în care sunt anchetate fapte cu caracter penal. La finalul anului trecut, instanţa supremă i-a condamnat pe fostul ministru al economiei Codruţ Şereş la şase ani de închisoare cu executare şi pe fostul ministru al comunicaţiilor Zsolt Nagy la cinci ani de închisoare cu executare, în dosarul privatizărilor strategice. Sentinţele nu au fost definitive. Şereş a fost acuzat de aderare la un grup infracţional, trădare pentru transmitere de secrete şi subminarea economiei naţionale.

Mai mult, în septembrie anul acesta statul român a deschis o acţiune la Tribunalul Internaţional de Arbitraj de la Paris împotrivit Enel, solicitând plata a 521,58 milioane de euro tot într-o cauză legată de fosta Electrica Muntenia Sud. 

 

Ancheta DNA

La jumătatea acestui an, un nou scandal a izbucnit, numele Enel fiind din nou implicat. Astfel, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a trei persoane: Claudiu Dumbrăveanu, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Gheorghe Ciubotaru, patronul Electroalfa, companie specializată în fabricarea echipamentelor pentru distribuţia de energie electrică, şi Florin Gugu, director în cadrul Enel.

Ce a determinat această anchetă? Aproape 1,2 milioane de consumatori de energie, în special populaţia, din Bucureşti, Ilfov şi Giurgiu ar fi plătit anul trecut facturi cu 2,5 milioane de euro mai mari decât trebuia în urma unei înţelegeri în care actorii principali ar fi fost italienii de la Enel, ANRE, paznicul pieţei de energie, şi Electroalfa, un business de 38,7 milioane de euro controlat de botoşăneanul Gheorghe Ciubotaru.

Concret, în prima jumătate a anului 2013, vicepreşedintele ANRE i-a pus în vedere directorului Enel că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, Enel Distribuţie Muntenia este pasibilă de sancţiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, vicepreşedintele ANRE a condiţionat micşorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (în loc de 6%, reprezentând o economie pentru Enel de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC ElectroAlfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea, de către Enel, a unor contracte de lucrări sau de achiziţie echipamente cu această societate, se arată în comunicatul DNA din data de 5 iunie.

În schimbul atribuirii acestor contracte, Enel ar fi fost „păsuită“ de scăderea unor tarife de furnizare. Efectul? Electroalfa câştiga contracte de aproape 407.200 lei (circa 92.000 euro), Enel rămânea cu tarifele sale, iar factura consumatorilor era încărcată cu 2,5 mil. euro.

De fapt, Enel Distribuţie Muntenia este compania care distribuie energie prin firele electrice în Bucureşti, Ilfov şi Giurgiu, iar activitatea de furnizare este îndeplinită de o altă firmă, respectiv Enel Energie Muntenia, care era condusă de Matteo Cassani.

Nu a reieşit foarte clar din comunicatul DNA de la acea vreme care este firma din grupul Enel care ar fi beneficiat de această reducerea într-o mai mică măsură a tarifelor. 

 

Exitul total

Totul a culminat însă anul acesta cu anunţul făcut de Enel privind decizia de a-şi lichida poziţia din segmentul distribuţiei şi furnizării de energie din România, în încercarea de a-şi reduce datoriile, care ajunseseră la 43 miliarde de euro după primele şase luni din an. Grupul speră să-şi reducă povara cu 4,4 miliarde de euro până la sfârşitul anului, folosind cashul din vânzări.

Enel este cel mai mare distribuitor privat de energie din România, cu o bază de clienţi de 2,6 milioane de consumatori şi cu un business consolidat de 1,118 miliarde de euro anul trecut. Potrivit datelor publicate de grup, în 2013 profitul operaţional al companiilor Enel din România a fost de 289 de milioane de euro, cu 25% mai mare decât cel din 2012.

Dincolo de investiţiile în infrastructura de distribuţie a energiei electrice, italienii au mai pariat şi 800 de milioane de euro în domeniul energiei regenerabile.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO