Eveniment

Ordonanţa 50 privind creditele populaţiei este o precondiţie pentru următoarea tranşă de la FMI

Ordonanţa 50 privind creditele populaţiei este o precondiţie pentru următoarea tranşă de la FMI

Autor: Claudia Medrega, Dinca Thomas

17.11.2010, 23:55 56

Modificarea ordonanţei privind creditele acordate populaţieieste una dintre precondiţiile pentru eliberarea următoarei tranşede la FMI, de aproape 900 mil. euro, alături de aprobarea bugetuluipentru 2011.

Totodată, arieratele, legea salarizării în sectorul bugetar şireforma pensiilor continuă să rămână pe lista problemelor restantepe care Guvernul trebuie să le rezolve.
Modificarea OUG 50 privind creditele populaţiei astfel încât săasigure transparenţă, dar şi stabilitate financiară este una dintrecele 5 precondiţii pentru eliberarea următoarei tranşe, iar laanexa scrisorii suplimentare se precizează că prevederile nu vor fiaplicate contractelor în derulare.

"Ca o precondiţie, vom lucra cu Parlamentul pentru a ne asigura căOrdonanţa 50 din 2010 va îmbunătăţi transparenţa şi protecţiadrepturilor consumatorilor, asigurând, totodată, stabilitateasistemului financiar şi conformitatea cu prevederile Directivei48/2008 a Comisiei Europene. În acelaşi timp, ne vom asigura că BNReste singura instituţie autorizată pentru reglementarea activităţiide creditare a băncilor", se arată în scrisoarea suplimentară deintenţie convenită cu FMI, obţinută de Mediafax.
Pe de altă parte, la anexa scrisorii de intenţie, la capitolul"Precondiţii" este specificată modificarea ordonanţei "astfel încâtsă nu fie aplicată contractelor în derulare".
Miza este mare atât pentru bancheri, cât şi pentru clienţi.
Aplicarea ordonanţei pentru cele opt milioane de contracte aflateîn derulare ar însemna în primul rând plafonarea la 1% sau chiareliminarea comisionului de rambursare anticipată, dar şi stabilireaunui mod transparent de calcul al dobânzii, în funcţie deindicatori verificabili.

Reducerea CAS după revenirea economiei şi impozitareaaverilor
Guvernul şi FMI au convenit să ia în considerare reducereaimpozitării forţei de muncă doar dacă economia îşi va reveni şi vacrea suficient "spaţiu fiscal", până atunci sistemul de impozitareurmând să rămână ne­schimbat.
România are unul dintre cele mai împovărătoare sisteme de taxare amuncii, contribuţiile sociale fiind la un nivel destul de ridicat.Totodată, contribuţiile sociale nu sunt plafonate aşa cum seîntâmplă în alte ţări.
În condiţiile în care anul viitor deficitul bugetar trebuie ajustatde la 6,8% din PIB la 4,4% din PIB, reducerea poverii fiscale peforţa de muncă este puţin probabilă, având în vedere că tocmaicontribuţiile sociale sunt cea mai importantă sursă de venituripentru buget. În plus, rămâne problema cronică a deficitelorbugetelor de pensii.
Pentru a aduce mai multe venituri la buget, Guvernul a promis dinnou FMI că, până la finele lunii decembrie, va aproba o ordonanţăde impozitare a averilor mari ale persoanelor fizice şi va extindecriteriul de definire a venitului impozabil, astfel încât să taxezetoate câştigurile provenind din surse pentru care nu sunt acceptatescutiri.
Elaborarea ordonanţei a fost asumată de Guvern şi în ultimele douăscrisori semnate cu FMI, dar termenul de finalizare a actuluinormativ a fost amânat succesiv, de la jumătatea lunii august lasfârşitul lunii noiembrie şi, acum, la finele lunii decembrie2010.

Măsuri compensatorii dacă strategia fiscală va fiblocată
Guvernul a asigurat FMI că este pregătit să introducă măsuricompensatorii în cazul în care strategia fiscală pentru perioadaurmătoare nu poate fi aplicată din cauza unor impedimente de ordinjudiciar.
Executivul a asigurat instituţia financiară că fondul de salarii vafi limitat anul vi­itor la 39 mld. lei, exluzând contribuţiilemilitarilor (1,6 mld. lei) şi că va limita în continuare angajărilela un funcţionar pentru şapte posturi eliberate
"Suntem gata să luăm măsuri compensatorii dacă vor apăreaimpedimente judiciare în aplicarea strategiei fiscale", se arată înscrisoarea suplimentară de intenţie convenită cu FMI la finalulmisiunii din octombrie-noiembrie.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat săptămâna trecută că au fostprobleme serioase în discuţiile cu FMI, Comisia Europeană şi BancaMondială, la ultima misiune de evaluare, legate de "credibilitateaşi predictabilitatea" deciziilor instituţiilor juridice aleRomâniei, care adesea, fară justificare şi temei constituţional, auinterferat masiv politica economică a Guvernului.
O altă prevedere din scrisoarea de intenţie stabileşte că Guvernulva cere Consiliului de Miniştri al Uniunii Europene să aprobecreşterea de la 35.000 de euro la 50.000 de euro a pragului cifreide afaceri sau a veniturilor peste care firmele sunt obligate să seînregistreze şi să plătească TVA.
Reducerea numărului de bugetari
şi în 2011
Guvernul a promis FMI că reducerea numărului de angajaţi însectorul public va continua şi anul viitor, iar pentru a diminuadeficitul bugetar la 3% din PIB în 2012, Executivul va restrânge încontinuare cheltuielile, inclusiv pentru salarii şi prime, apelândînsă şi la măsuri suplimentare.
"Guvernul rămâne angajat în continuare pentru reduceri de personalîn sectorul public în perioada rămasă din 2010 şi în 2011", searată în scrisoarea suplimentară de intenţie agreată cu FMI,obţinută de Mediafax.
Potrivit înţelegerilor anterioare cu FMI, la finele acestui annumărul angajaţilor în sectorul bugetar trebuie să coboare la 1,29milioane, ceea ce presupune disponibilizarea a 26.000 de angajaţiîn perioada septembrie - decembrie.
În decembrie 2009 erau 1,378 milioane de angajaţi în sectorulpublic, astfel că disponibilizările din acest an ar trebui să seridice la aproximativ 88.000 de bugetari.
Executivul se angajează să continue reducerea numărului de personalîn sectorul public "printre altele" menţinând politica de angajaredoar a unei persoane pentru şapte posturi eliberate.
În acelaşi timp, Guvernul se angajează să continue reformasistemului educaţional, generând economii suplimentare ca unrezultat al "raţionalizării" infrastructurii şcolare şi a volumuluide muncă al cadrelor didactice.
Programul de finanţare externă,
la finele anului sau în 2011
Ministerul Finanţelor intenţionează să lanseze prima emisiune îneuro din programul de finanţare externă pe termen mediu (MediumTerm Notes - MTN) la finele acestui an sau începutul lui2011.
"Intenţionăm să lansăm programul «euro medium term notes» lasfârşitul lui 2010 sau începutul lui 2011, ceea ce ne va men­ţineprezenţa pe pieţele externe printr-o procedură mai flexibilă şi neva ajuta să echilibrăm finanţarea între piaţa internă şiinternaţională."
Programul MTN de împrumuturi externe are o valoare de 7 mld. europentru ur­mătorii trei ani.

Unitatea UE trece de la Finanţe lapremier
Guvernul s-a angajat în faţa FMI că va acorda prioritateprogramelor sprijinite din fonduri europene când decide noiinvestiţii şi că Unitatea de Management a proiectelor UniuniiEuropene va trece de la Finanţe în subordinea premierului, cuautoritatea de a lua măsuri în ministere pentru accelerareaabsorbţiei.
Executivul intenţionează să acorde prioritate cofinanţăriiproiectelor UE atunci când lansează noi investiţii, să prioritizezeactualul portofoliu de proiecte astfel încât să fie susţinute înprincipal acele investiţii pentru care pot fi asigurate fonduri şisă evalueze gradul de bancabilitate al proiectelor contractate defirme private.

Reducerea numărului de internări în spitale

Guvernul intenţionează să scadă anul viitor numărul de internăriîn spitale cu 10% faţă de nivelul din acest an şi să reducă adaosulacceptat pentru medicamentele utilizate în tratarea cancerului,diabetului, HIV/SIDA, TBC la maximum 1,5% pentru achiziţii cuamănuntul şi 4% pentru cumpărări angro.
Executivul vrea să elimine contractele obligatorii cu spitalele şisă încheie înţelegeri doar cu anumite unităţi, pe baze deconcurenţă, şi să limiteze marja de adaos comercial acceptată laachiziţiile de medicamente din programul naţional lista C2 lamaximum 1,5% pentru achiziţii cu amănuntul şi la cel mult 4% pentruangro.
Guvernul intenţionează să modifice şi sistemul de plată a medicilorde familie, astfel încât aceştia să primească 50% pentru plata percapita (faţă de 70% în prezent), în favoarea plăţii per serviciu(limitată în prezent la 30%). Plata per capita se referă la platape număr de persoane înscrise pe listă indiferent dacă acestea vinla medic sau nu.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO