Rata fertilităţii din România a crescut cu peste 8% în ultimii zece ani, de la 1,3 copii la o femeie la puţin mai mult de 1,4, arată cele mai recente datele al biroului de statistică al Uniunii Europene (Eurostat) şi ale INS.
Rata fertilităţi devine astfel oglinda episoadelor economice pe care România le-a traversat în ultimii ani. În 2003, piaţa locală avea un PIB de 52,6 miliarde de euro, iar zece ani mai târziu acesta atingea pragul de 140 de miliarde de euro. Pe de altă parte, atunci când economia a „duduit”, respectiv în 2008, iar PIB-ul a atins un prag istoric de 139, 7 mld. euro şi rata fertilităţii a crescut considerabil, la 1,6 copii la o femeie. Totuşi, criza care a venit apoi a reuşit după să încetinească nu numai creşterea economică, ce nu a mai văzut majorări peste 2,5% de la an la an, dar a şi redus numărul de copii născuţi de o femeie.
Deşi rata fertilităţi a fost mai mare în 2013 decât în urmă cu un deceniu, asta nu înseamnă că şi numărul copiilor născuţi de românce a crescut. Din contră, acesta a înregistrat una dintre cele mai importante scăderi din ultimii 20 de ani, la sub 200.000 de copii.
„Pare paradoxal faptul că fertilitatea este mai mare ca în urmă cu zece ani, chiar dacă numărul de copii este în continuă scădere. Există o explicaţie însă – fertilitatea se calculează în funcţie de numărul de femei care se încadrează în categoria de vârstă fertilă. Cum în ultimii ani au început să iasă din această categorie generaţii mari, cum ar fi cea a „decreţeilor“ (născuţi în 1967-1968 – n.red.) şi să fie înlocuite de generaţii mult mai mici ca număr, este normal ca rata fertilităţii să stagneze sau chiar să crească”, explică Marian Preda, decanul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti. El susţine însă că uşoara creştere a ratei fertilităţii din România faţă de acum zece ani poate avea şi explicaţii economico-sociale. Generaţiile tinere nu mai fac copii dacă nu s-au realizat profesional şi dacă nu au o locuinţă, spre exemplu. Mai mult, acestea se ghidează foarte mult după starea economică a zonei în care trăiesc. Astfel, tinerii amână decizia de a avea copii până când simt că economia urmează un trend ascendent.
Dacă până spre finalul anilor '90 cei mai mulţi români care voiau să îşi întemeieze o familie şi să aibă copii aveau vârste cuprinse între 20 şi 24 de ani, în ultimii ani, majoritatea acestora au ales să amâne acest moment până după vârsta de 25 de ani. Prin urmare, studiile, locul de muncă şi căminul au devenit priorităţile generaţiilor tinere, iar familia devine deja un obiectiv îndepărtat.
Pe lângă aceşti factori, sigur, rata fertilităţii se poate să fie mai mare ca în urmă cu un deceniu şi datorită conştientizării faptului că populaţia este tot mai îmbătrânită şi tot mai mică. Această conştientizare ar putea duce România iar la o rată a fertilităţii de doi copii la o femeie, cum era înainte de anii '90, dar va mai dura o perioadă bună până să vedem acest lucru”, mai spune Preda.
În ţări ca Turcia, Franţa sau Irlanda însă femeile continuă să aibă, în medie, doi copii, potrivit datelor de la Eurostat.
