Mesajul guvernatorului Mugur Isarescu privind posibilitatea ca sectorul public - respectiv Ministerul Finantelor si Banca Nationala - sa contracteze un imprumut extern pentru a compensa golul de finantare a sectorului privat in 2009 a deschis mai multe intrebari decat a generat raspunsuri.
Problema companiilor este ca nu mai pot sa acceseze acum finantari nici de la extern, dar nici de la bancile locale, care sunt intr-o stare de "asteptare", incercand sa vada in ce directie va merge economia.
Daca pana acum rostogolirea imprumuturilor si chiar obtinerea de finantari suplimentare era foarte facila pentru companii sau chiar pentru clientii individuali, acum lucrurile s-au schimbat dramatic. Bancile, care aveau mare apetit pentru garantiile imobiliare, sunt acum mult mai reticente, in conditiile in care valoarea imobilelor este in scadere, dar nu exista indicii privind amplitudinea acestei miscari. Patru sefi de banca contactati de ZF pe tema finantarii companiilor nu au dorit sa faca niciun comentariu.
Guvernatorul Isarescu a aratat miercuri ca, la sfarsitul anului trecut, bancile locale aveau datorii externe pe termen scurt (respectiv care ar trebui rambursate anul acesta) de 10,6 miliarde de euro. Companiile din sectorul nebancar aveau datorii externe pe termen scurt de 11,9 miliarde de euro. La acestea se adaugau inca 9,6 mld. euro, reprezentand serviciul datoriei pe termen mediu si lung (sumele de plata scadente anul acesta, n. red.). Daca in cazul bancilor, grupurile din care fac parte promit sa rostogoleasca o mare parte din datorie, in sectorul nebancar ponderea este mult mai scazuta, de circa 50%. Aceasta inseamna ca firmele vor avea nevoie de circa 6 miliarde de euro doar pentru a rambursa liniile de credit pe termen scurt. Obtinerea valutei va fi o problema, in conditiile in care economia romaneasca inregistreaza un deficit consistent de cont curent (16,9 miliarde de euro anul trecut). Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor si presedintele CEC Bank, cu capital romanesc, a acceptat sa vorbeasca: "Personal, cred ca fondurile atrase de stat ar putea ajunge la sectorul privat fie sub forma de subventii de dobanda la credite, fie ca participare la anumite programe, ca granturi, dupa modelul fondurilor europene".
Daca fondurile de la Uniunea Europeana ajung direct in contul Ministerului de Finante, eventuale sume obtinute de la Fondul Monetar International ar intra direct in rezerva valutara, administrata de BNR.
"Exista o singura modalitate prin care fondurile imprumutate de stat pot ajunge la sectorul privat: vanzare de valuta din rezerva pe piata. Vanzarea valutei nu se va mai face insa ca acum, pentru protejarea unui anumit nivel, ci doar pentru asigurarea lichiditatii, adica pe masura cererii, dar la cursuri tot mai mari", spune Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, senior economist al ING Bank.
El spune ca un eventual acord cu Fondul ar trebui sa refaca increderea investitorilor in economia romaneasca. Chidesciuc considera ca, pe fondul incertitudinilor privind necesarul de finantare, ar fi bine ca Guvernul sa contracteze un pachet financiar similar cu cel primit de Ungaria, de 20 de miliarde de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
