Comentariu Sorin Pâslaru, redactor-Şef ZF

Pentru cei atenţi la realitatea economiei, creşterea de 5,7% din T1 nu ar trebui să fie o surpriză. Punctul suplimentar de creştere este dat de industria auto

22 mai 2017 Autor: Sorin Pâslaru

Creşterea economică de pe primul trimestru din 2017, de 5,7% faţă de acelaşi trimestru din anul anterior, nu ar trebui să fie o surpriză pentru cei atenţi la realitatea economică.

Datele defalcate nu sunt încă disponibile, dar în două săptămâni, când vor veni, se va vedea că nu consumul, care se reflectă în cifrele comerţului, a fost motorul principal al creşterii, ci industria.

Puţini au remarcat probabil că producţia industrială a avut o creştere de 7% pe primul trimestru faţă de acelaşi trimestru al anului anterior. Cum valoarea adăugată care intră în calculul PIB urmăreşte de obicei evoluţia producţiei industriale raportată lună de lună de Institutul de Statistică (INS), o creştere de 7% a industriei ca şi componentă a PIB, cu o pondere de 23%, înseamnă o participare la creşterea economică de 1,61 puncte procentuale din cele 5,7 puncte de creştere obţinute pe primul trimestru.

În tabelul alăturat sunt prezentate ipotezele de creştere economică pe baza datelor deja disponibile de la Statistică. Astfel, în 2016 industria a avansat cu doar 2% faţă de 2015, iar participarea sa la creşterea PIB de 4,8% a fost de doar 0,46 puncte procentuale, sub comerţ (1,98 puncte) şi IT&C (0,84 puncte), după cum se vede din tabelul alăturat.

În primul trimestru din 2017 industria a fost probabil pe primul loc la contribuţie, conform de altfel şi ponderii sale majore de 23% din PiB.

În ipotezele formulate pentru evoluţiile de pe primul trimestru a fost luată în calcul o creştere a comerţului de doar 8% an la an, faţă de 11% creştere în 2016. Evoluţia este în concordanţă cu evoluţia cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul, cu ridicata şi de autovehicule de primul trimestru, de circa 7-8%, deja raportată de INS.

Cu evoluţiile de anul trecut mai mult sau mai puţin egale, punctul de creştere suplimentar de la 4,8% la 5,7% al economiei vine pur şi simplu din accelerarea creşterii producţiei industriale, de la plus 2% în 2016 la plus 7% în primul trimestru din 2017 faţă de acelaşi trimestru din 2016.

Astfel, cum s-a arătat, dacă în 2016 industria a contribuit cu 0,46 puncte la creşterea PIB, în T1 a contribuit foarte probabil cu 1,6 puncte, deci cu cel puţin un punct procentual mai mult.

Restul ipotezelor nu schimbă foarte mult tabloul faţă de 2016, după cum se vede din tabelul alăturat, unde este prezentată creşterea PiB în 2016 pe elemente de formare (agricultură, industrie, comerţ, IT&C şi celelalte).

Pentru agricultură am presupus creştere zero ca şi în 2016, construcţiile cu minus pentru că a fost ger şi multă zăpadă în februarie, iT&C şi-a continuat probabil galopul de plus 14% ca şi în 2016, iar la fel activităţile profesionale – unde intră firmele de outsourcing – şi-au continuat creşterea cu 8%.

Am presupus însă că tranzacţiile imobiliare şi intermedierile financiare au avut un ritm mai mare de creştere în T1 (de 3%) faţă de 2016 (de 1%), pe baza creşterii creditării şi a dinamicii pieţei imobiliare, atât cea de office, cât şi cea rezidenţială. Însă ponderile mici în PIB (8% şi respectiv 4%) nu aduc la 3% evoluţie pozitivă decât 0,1-0,2 puncte procentuale suplimentare la creşterea PIB, deci chiar dacă ipotezele au fost prea optimiste, nu este afectat rezultatul.

Un impact mai puternic a fost luat în calcul la evoluţia sectoarelor administraţie publică, apărare, învăţământ şi sănătate, pentru care a fost presupusă o creştere de 6% pe T1 faţă de T1 anterior, faţă de o creştere de 3% în 2016. Evoluţia se bazează pe creşterea salariilor din aceste sectoare bugetare, sectoare care au pondere de 11% din PIB, iar contribuţia la creştere este estimată că a fost de 0,66 puncte, faţă de 0,33 puncte anul trecut.

Scăderea TVA, a accizelor şi eliminarea taxei pe stâlp sunt reflectate în scăderea contribuţiei la PIB din impozite nete de la 0,4 puncte în 2016 la 0,2 puncte de creştere în T1 2017.

În sumă însă, cea mai mare schimbare în evoluţia PiB pe T1 2017 a fost dată de accelerarea producţiei industriale.

Şi iată cum România beneficiază de avantajul său structural de avea una din cele mai ridicate ponderi ale industriei în PIB din Uniunea Europeană, aproape de Germania sau Cehia. La nivelul UE, media ponderii industriei în PiB este de 20%, iar Grecia are de exemplu 18%.

Acum, se pune întrebarea de unde provine această creştere a producţiei industriale. Mergând mai departe în analiză, creşterea producţiei industriale de pe primul trimestru se bazează în principal pe evoluţia industriei prelucrătoare, care a raportat plus 8% pe T1, faţă de o scădere de 3% a industriei extractive.

Dar de ce a crescut industria prelucrătoare? Deo­camdată nu sunt date defalcate decât pentru primele două luni ale anului, publicate în buletinul lunar nr. 2/2017 al INS. Cea mai rapidă creştere a fost a producţiei de autovehicule şi componente auto - plus 21%, urmată de fabricarea echipamentelor electrice -  plus 18%. În rest au mai fost dinamice industria farma (plus 7%) şi industria de textile (plus 5%), dar în mobilă sau industria alimentară au fost creşteri minore, de

1-2%. Totuşi, din datele ştiute pentru T1 despre Dacia şi Ford rezultă creşteri de producţie de doar circa 10% pe primele 2-3 luni din 2017.

O explicaţie pentru creşterea de 20% a sectorului auto poate fi intrarea în capacitate deplină de producţie a fabricii de cutii de viteze de la Sebeş a Daimler (Mercedes), Star Transmission, care a raportat afaceri de 340 mil. euro în 2016, faţă de 30 mil. euro în 2015. „Ne îndreptăm spre afaceri de un miliard de euro“, spunea şeful companiei pentru ZF în aprilie 2016. În plus, Bosh şi Continental au anunţat creşteri puternice de business în România în ultima perioadă.

O asemenea viteză de creştere la o asemenea magnitudine a afacerilor (sute de milioane de euro) este suficientă pentru ca PIB-ul unei economii destul de mici cum este cea a României - circa 170 mld. euro în 2016 - să fie imediat impulsionat.

Cel mai probabil de aici a venit impulsul neaşteptat de creştere a PIB în T1 – industria auto: plus 20% a dus industria în total la plus 7%, iar PIB-ul, din care industria reprezintă un sfert, a crescut cu 5,7%. 

Bineînţeles, şi comerţul, deci consumul, a avut rolul său, dar economia nu sărea de 5% fără aportul decisiv al industriei, deci al exporturilor. În două săptămâni, când vor veni datele detaliate, se va vedea. 

Explicaţia ipotezelor de creştere luate în calcul pentru T1 2017 faţă de T1 2016:

♦ Industria a crescut cu 7% în T1 2017 faţă de T1 2016; conform raportărilor deja făcute, producţia industrială a crescut cu 7% pe T1/T1

♦ Comerţul a crescut cu 8%; conform raportărilor, comerţul engros şi en detail a crescut cu 7%, iar comerţul cu maşini cu 16%

♦ Agricultura a stagnat

♦ Construcţiile au scăzut cu 2% (iarnă grea)

♦ IT&C şi-a continuat creşterea din 2016, cu 14%

♦ Tranzacţiile imobiliare au crescut cu 3%, faţă de doar 1% creştere în 2016

♦ Intermedierile financiare au crescut cu 3%, faţă de 1% în 2016

♦ Administraţia publică, apărarea, sănătatea şi învăţământul (adică salariile plătite bugetarilor) au crescut cu 6%, faţă de 3% creştere în 2016

♦ Creşterea încasărilor din impozite s-a redus la 2%, faţă de 4% în 2016, din cauza scăderii taxelor

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 22.05.2017

 
Cuvinte cheie:
comentariu
, sorin paslaru
, pib
, industrie
, comert
, productie
, raportare
, crestere economica
, industria auto
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide