Fondul Social European, din care este alimentat Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), nu mai are bani. POSDRU (3,5 mld. euro fără cofinanţare naţională) este oprit de la finanţare din luna august. Dar chiar şi dacă nu ar fi fost oprit, la bugetul UE nu ar mai fi fost bani pentru ca el să fie finanţat. Într-o atare situaţie se ridică o întrebare: este singură România de vină că nu atrage fonduri UE sau situaţia gravă din Uniune accentuează problemele?
Vasile Puşcaş, fost negociator-şef al României cu Uniunea Europeană, fost ministru al integrării, este critic faţă de o astfel de ipoteză care îşi face loc din ce în ce mai mult în spaţiul public: "Dimpotrivă - spune el - Comisia Europeană ne-a dat atâtea avertismente şi amânări cât altora nu a dat. Piedicile sunt puse de noi la noi acasă. Ce este de făcut? Sunt lucrurile prezentate în avertismentele Comisiei. Să îndrepţi pe termen scurt ceea ce poţi să faci astfel încât proiectele în derulare să poată să meargă înainte. Problema este cu implementarea. Contractele s-au făcut".
Comisia Europeană a notificat săptămâna trecută Guvernului român intrarea în procedură de presuspendare a majorităţii axelor prioritare ale programelor operaţionale sectoriale Transporturi (4,5 mld. euro), Creşterea Competitivităţii Economice (2,5 mld. euro) şi POR - Programul Operaţional Regional (3,5 mld. euro) - 10,5 mld. euro în total.
A anunţat, de asemenea, corecţii financiare pentru programele operaţionale între 10% şi 25% din sumele cheltuite de România (sau angajate), evaluate la 600 mil. euro, în condiţiile în care tot ce a luat până acum Bucureştiul de la UE pe fondurile structurale şi de coeziune înseamnă 1,8 mld. euro (sub 10% din totalul fondurilor). Pentru programul resurse umane (POSDRU) plăţile ar fi urmat să fie reluate la începutul lui decembrie. Dar Fondul Social European nu mai are bani. Fără o rectificare a bugetului UE, România nu va primi bani nici dacă programul va fi deblocat.
Ce este de făcut în astfel de condiţii? Sunt "presuspendate" programele Transporturi, Creşterea Competitivităţii Economice POR - Programul Operaţional Regional şi POSDRU. Pentru ca lucrurile să nu se blocheze complet, bugetul naţional ar fi trebuit să poate finanţa el plăţile până ar urma să vină banii de la UE. Sâmbătă Guvernul a aprobat o a doua rectificare bugetară, iar una dintre soluţiile ce trebuia găsite era ca ministerele de linie să identifice surse pentru programele pe care le gestionează. Nu este deloc clar dacă ele au fost identificate.
Veniturile din sumele primite de la UE au fost menţinute în ordonanţa de rectificare a bugetului la 1,8% din PIB (2,1 mld. euro), aceeaşi prognoză ca la prima rectificare din august. Explicaţia Ministerului Finanţelor este mai degrabă tehnică - "nu se poate opera decât pe datele finale". Dar bani pentru susţinerea proiectelor s-au găsit?
"S-au mai găsit pe ici, pe colo", spune pentru ZF ministrul afacerilor europene Leonard Orban care speră ca plăţile pe POS Mediu (program oprit de la finanţare în iulie) să fie reluat luna viitoare, în vreme ce axa prioritară 2 a POR (drumurile) să fie deblocată până la finalul acestui an.
Pe acest fundal al lipsei de certitudini luna viitoare vor începe discuţiile pentru exerciţiul financiar 2014-2020 care se anunţă extrem de tensionate. Sunt mulţi specialişti care cred că România a ratat deja planificarea bugetară 2007- 2013, iar acum trebuie să se concentreze să nu rateze şi viitorul.
"Nu cred că vom lua 40% din fondurile alocate în acest exerciţiu financiar (8 mld. euro, faţă de o alocare totală pe fonduri structurale de 19,6 mld. euro - n.n.), cât este acum rata de absorbţie a Poloniei", crede Cosmin Drăgoi, managing partner la compania de consultanţă financiară M27 România.
Dar UE este un butoi de pulbere. Baza de plecare a discuţiilor pentru exerciţiul financiar 2014 - 2020 va fi o reducere cu cel puţin 50 mld. euro a bugetului general al Uniunii.
"Ar fi excepţional dacă s-ar reduce cu doar atât", spun responsabili de la Bucureşti. De ce este important acest lucru? Pentru că fondurile care vor fi reduse vor fi din cele destinate coeziunii, adică acele fonduri de care beneficiază (sau ar trebui să beneficieze) România şi alte state nou intrate în UE.
Britanicii ameninţă cu blocarea discuţiilor, dacă bugetul UE nu va fi redus, iar lor li s-au alăturat, vociferând, danezii, dar nici olandezii sau finlandezii nu vor sta degeaba. Parlamentul European susţine poziţia Comisiei Europene, care a înaintat un buget prevăzut la peste 1.000 mld. euro pentru 2014 - 2020. O reducere a acestuia cu 100 mld. euro va lovi în ţările care au şi cea mai mare nevoie de astfel de fonduri, dar se va ridica şi problema: dacă nu absorbiţi, de ce mai cereţi bani?
Vina României pentru că nu absoarbe banii nu este puţin semnificativă, spune Vasile Puşcaş: "Contractele sunt făcute. Nu înţeleg de ce organismele intermediare, de ce agenţiile de managament nu urmăresc implementarea lor. Acesta este job-ul lor".
Comisia Europeană cere în scrisorile pe care le-a adresat Guvernului săptămâna trecută când a anunţat presuspendarea a trei programe operaţionale, modificări de legislaţie pe achiziţiile publice şi pe zona de audit şi pe zona de conflict de interese.
"O listă lungă de acţiuni", admite Leonard Orban.
Potrivit acestuia, problema identificării şi sancţionării conflictului de interese în achiziţiile publice este cea mai complicată dintre cele solicitate de Comisie.
"Vor fi modificări cu caracter instituţional - în special chestiunea conflictului de interese, prevenirea, identificarea şi sancţionarea conflictului de interes pe zona în special a achiziţiilor publice", spune ministrul de resort.
Orban arată că administraţia de la Bucureşti a solicitat şi sprijinul Băncii Mondiale pentru a prezenta anumite soluţii.
UE cere verificări la sânge în special pe proiectele derulate în axele prioritare ale POR şi POS Creştere a Competitivităţii Economice.
"Implementare şi control. Problema fondurilor UE este acum o chestiune de management", întăreşte Puşcaş.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
