"În perioada 2009-2011, suspectul Ion Obloja a iniţiat un grup infracţional la care au aderat ulterior şi alte persoane prin care s-a urmărit să se desfăşoare activităţi infracţionale cu scopul de a eluda plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului consolidat al statului şi a obţinerii unor venituri ilegale, sume de bani pe care le-a folosit în scop personal fără drept. Acesta a constituit grupul împreună cu tatăl său, fratele său Obloja Dorel şi soţia sa Obloja Sorina-Luminiţa, persoane care deţineau la aceea dată şi calitatea de asociaţi şi/sau administratori în mai multe societăţi comerciale ce aveau ca obiect de activitate prestări servicii", au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.
Grupul UTI, care activează în domeniul sistemelor de securitate şi apărare, tehnologia informaţiei şi comunicaţii, soluţiilor inteligente de transport şi trafic, instalaţiilor şi antrepriză generală şi în sectorul de facility management, a avut ăn 2014 o cifră de afaceri de 380 de milioane de lei şi o pierdere de peste 15 milioane de lei.
Potrivit procurorilor, liderul grupării ar fi fost interesat să "coopteze în activităţile infracţionale şi unele persoane care deţineau calitatea de administrator în cadrul unor societăţi comerciale deoarece aceste entităţi juridice urmau a fi utilizate fie pentru emiterea unor facturi fiscale ce atestau relaţii comerciale fictive care să justifice majorarea artificială a cheltuielilor şi implicit deducerea de TVA, fie pentru a putea retrage sume importante de bani provenite din lichidarea unor societăţi aflate în insolvenţă ori a bunurilor acestora, societăţi ce se aflau în portofoliul firmelor de lichidare deţinute de membrii grupului infracţional organizat. De asemenea era interesat în atragerea unor persoane care aveau cunoştinţe contabile cu scopul de a putea fi conceput şi pus în practică mecanismul infracţiona", motiv pentru care, ulterior, ar fi aderat la grupare şi Marulis Cristian-Demostene, Ionescu Rozalia, Stan Ariton, Manole Ioan-Cristian şi Stroe Florin-Gabriel, precizează DIICOT.
Procurorii spun că cei implicaţi cunoşteau foarte bine practica organelor de control fiscale potrivit căreia, în majoritatea cazurilor, verificările de natură financiar – fiscală, în cazul societăţii comerciale controlate, se extind doar cu privire la firmele de la care au fost înregistrate facturile de achiziţie fără a se continua aceste verificări pe lanţul achiziţiilor spre a se stabili realitatea acestora, motiv pentru care ar fi înfiinţat firme de tipul „fabrici de facturi”, societăţi care, potrivit DIICOT, au ca principală caracteristică faptul că nu îşi declară toate veniturile ce provin în mod exclusiv din prestări de servicii şi emit facturi fiscale către firmele situate pe palierul doi infracţional, facturile fiscale pe care nu le înregistrează în contabilitate.
DIICOT precizează că după ce erau folosite, firmele erau radiate însă anterior se emiteau facturi ce atestau activităţi comerciale fictive către societăţile controlate de membrii grupului fie pentru diminuarea profitului fie pentru retragerea unor sume în numerar.
Mecanismul ar fi fost structurat pe trei paliere, spun procurorii. "Firmele situate pe ultimul palier au avut rolul de firme furnizoare de facturi fiscale ce atestau prestări de servicii fictive către firmele de pe palierul doi care la rândul lor au emis facturi către firmele de pe palierul întâi. Circuitul financiar a fost în sens invers celui al documentelor, respectiv banii au fost transferaţi de la palierul 1 către palierul 3, prin intermediul firmelor de pe palierul doi, iar apoi din conturile firmelor situate pe palierul 2 sau uneori chiar 3, sumele au fost retrase în numerar", au precizat sursele citate.
"Firmele situate pe al doilea palier au fost firme intermediare între firmele situate pe primul palier şi cele situate pe al treilea palier, având venituri şi cheltuieli aproape egale, în sensul că TVA dedusă şi TVA colectată au fost cu valori relativ egale, nedatorând-se astfel nici TVA de plata la bugetul de stat nici impozit pe profit. Din modul în care a fost organizată activitatea infracţională de către iniţiatorul grupului, se conturează în mod clar ideea că structurarea firmelor pe cele trei paliere şi emiterea de facturi fiscale ce atestau relaţii comerciale fictive a fost făcută în aşa fel încât nici una dintre societăţile implicate în circuit să nu achite la bugetul de stat impozit pe venit/profit si TVA", au explicat surse judiciare.
Prejudiciul total în acest caz este estimat de procurori la 21.099.858 lei, cei implicaţii fiind suspectaţi că în perioada 2009-2011, au retras în total suma de 28.058.389 lei, sumă care a fost supusă reciclării prin transferarea succesivă în sensul invers al circuitului documentelor pentru ca în final acestea să fie retrase din conturile societăţilor situate pe al doilea sau al treilea palier infracţional, infracţiunile vizate fiind de spălare de bani, evaziune fiscală şi constituire de grup infracţional organizat.
