Iniţiatorii Coaliţiei "România respiră" - organizaţii neguvernamentale din domeniul tineretului, al protecţiei copilului şi sănătăţii, profesionişti din domeniul medical şi academic, personalităţi publice şi lideri de opinie - arată, într-un comunicat de presă transmis miercuri agenţiei MEDIAFAX, că scopul iniţiativei civice este "protejarea sănătăţii persoanelor fumătoare şi nefumătoare de efectele dăunătoare ale fumatului, precum şi prevenirea răspândirii fumatului în rândul minorilor şi asigurarea unui nivel adecvat al calităţii vieţii populaţiei, cu o atenţie specială acordată tinerilor". Demersul este susţinut şi de ministrul Tineretului şi Sportului, Gabriela Szabo.
Coaliţia a lansat şi un manifest, în care arată că România este, în prezent, deţinătoarea unor recorduri negative în ceea ce priveşte protejarea faţă de fumul de tutun în spaţiile publice.
"Din păcate, acest lucru nu se asociază cu beneficii, ci cu boli ale adulţilor şi copiilor români. Principalele cauze de deces din România sunt reprezentate de boli cauzate sau agravate de fumat: bolile cardiovasculare (60 la sută dintre decesele anuale, faţă de 48 la sută media Comunităţii Europene), cancerul (la bărbaţi, cel mai frecvent cancer este cel pulmonar, iar la femei, acest tip de cancer este în continuă creştere) şi bolile respiratorii cronice (fumatul este responsabil de peste 80 la sută din cazurile de bronhopneumopatie obstructivă cronică - BPOC). Nu există absolut niciun dubiu că fumul de ţigară este extrem de nociv, cauzând îmbolnăvirea şi decesul prematur al celor care îl inhalează, activ sau pasiv, voluntar sau involuntar, adulţi şi copii", se arată în manifest.
Reprezentanţii Coaliţiei susţin că actuala situaţie încalcă atât principiul constituţional al ocrotirii sănătăţii, cât şi obligaţiile asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene.
"Legislaţiile ţărilor europene prevăd deja măsuri stricte de interzicere a consumului de tutun în spaţiile publice închise, inclusiv în ţări în care fumatul era considerat emblematic: Turcia, Irlanda, Italia. Chiar şi vecinii noştri unguri, bulgari, sârbi şi ucraineni au interzis fumatul în aceste spaţii, demonstrând că şi această parte a Europei poate adopta măsuri ferme de protecţie a sănătăţii populaţiei proprii", au scris iniţiatorii Coaliţiei în manifest.
Coaliţia "România respiră" susţine că legislaţia românească în domeniu are o redactare deficientă şi o aplicare insuficientă, astfel încât s-a ajuns în situaţia în care o majoritate covârşitoare a populaţiei, fumători şi nefumători, trebuie fie să suporte efectul nociv al fumatului în spaţii destinate alimentaţiei şi relaxării, fie să nu aibă acces în astfel de spaţii, fiind încălcat sistematic dreptul la ocrotirea sănătăţii şi la libertatea de mişcare.
"În condiţiile în care în România peste 73 la sută dintre adulţi nu fumează şi o bună parte dintre ei suferă şi mor prematur din cauza unor boli cauzate de fumat, se impune o lege protectivă faţă de expunerea la fum de tutun. Cerem Parlamentului, Guvernului şi Preşedinţiei să sprijine acest demers de sănătate publică de o importanţă vitală pentru viitorul nostru şi al tinerei generaţii şi să redăm împreună României imaginea «clară» pe care o merită", a declarat Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.
Coaliţia solicită Parlamentului, Guvernului, Preşedinţiei respectarea drepturilor constituţionale la sănătate, loc de muncă sănătos şi libertatea de mişcare prin asigurarea protecţiei celor expuşi la fumul de ţigară, indiferent de statutul lor de fumători sau nefumători şi eliminarea discriminării actuale în care comportamentul unui grup restrâns are prioritate în faţa drepturilor legitime ale majorităţii. De asemenea, Coaliţia solicită desfiinţarea condiţiei de cetăţeni de categoria a doua, în care intră, de facto, nefumătorii precum şi fumătorii care nu doresc să sufere consecinţele fumului de ţigară în spaţiile publice şi adoptarea de urgenţă a unor prevederi legale prin care fumatul să fie interzis în toate spaţiile publice închise, la locul de muncă, în parcuri, pe plaje, precum şi în locurile de joacă pentru copii şi spaţiile în care se practică sportul, indiferent dacă sunt în spaţii închise sau deschise.
Iniţiatorii acestui demers de modificare a legii privind prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun sunt Tamara Ciofu, deputat de Botoşani, Aurelia Cristea, deputat de Cluj, şi Cristina Nichita, deputat de Iaşi, propunerea fiind susţinută şi de peste o sută de parlamentari.
Proiectul de lege privind interzicerea fumatului în instituţiile publice, adoptat de Senat, nu stopează complet fumatul în spaţiile închise, fiind necesar ca interdicţia să fie extinsă şi la baruri, cluburi, restaurante şi spaţii de joacă, declara recent deputatul Aurelia Cristea.
Ea preciza că iniţiativa legislativă prevede interzicerea completă a fumatului în spaţiile autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, ale instituţiilor şi unităţilor de învăţământ, precum şi în unităţile sanitare, de stat şi private.
"Este foarte important că Senatul României a făcut acest prim pas în interzicerea completă a fumatului în instituţiile publice. Consider însă că interzicerea completă a fumatului trebuie extinsă şi la baruri, cluburi, discoteci, cafenele, restaurante şi în alte unităţi de alimentaţie publică, nu doar în instituţiile publice, modificare susţinută de societatea civilă prin numeroase petiţii, dezbaterea şi consultarea publică organizată la Cluj întărind acest demers. Nu putem avea «jumătăţi de măsură» când vine vorba de sănătatea copiilor noştri", susţinea Aurelia Cristea.
Ea propunea ca prin proiectul legislativ pentru modificarea şi completarea Legii 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun să se interzică complet fumatul şi în spaţiile de joacă pentru copii, în spaţiile închise de la locul de muncă şi în mijloacele de transport în comun.
Deputatul a mai inclus în propunerea legislativă "interzicerea comercializării cu amănuntul a produselor din tutun în spitale şi în unităţi de învăţământ şi la o distanţă mai mică de 250 metri faţă de orice punct de acces în spitale şi unităţi de învăţământ", precum şi înfiinţarea unei "linii telefonice de sesizare, creată de ANPC, în care se pot sesiza contravenţiile determinate de încălcarea legii".
Aurelia Cristea arăta că modificarea Legii 349/2002 trebuie susţinută sub forma sa integrală, având în vedere că "este în interesul întregii societăţi ca tânăra generaţie să crească într-un mediu mai sănătos, iar România să se alinieze standardelor europene în privinţa prevenirii şi combaterii efectelor consumului produselor din tutun şi a fumatului pasiv".
Propunerea legislativă pentru modificarea Legii privind prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun a fost votată, în 18 martie, de senatori cu 86 de voturi "pentru", 30 de "împotrivă" şi opt abţineri.
De altfel, legea a determinat, atunci, discuţii contradictorii în plenul Senat. Retrimisă la Comisia de sănătate, senatorii au decis, pe 10 martie, să păstreze proiectul fără amendamente, în sensul interzicerii totale a fumatului în spaţiile publice.
