„O surpriză pozitivă uriaşă“, „creştere economică semnificativ mai mare decât aşteptările“: aşa caracterizează analiştii creşterea PIB din T1/2015. Majoritatea economiştilor anticipau o creştere anuală a PIB cuprinsă între 2,5 şi 3% comparativ cu T1/2014.
Şi oamenii de afaceri spun că în primul trimestru a existat mai mult optimism în piaţă, iar creşterea economică s-a simţit în mediul de business.
Consumul a avut contribuţia cea mai mare la creşterea economică din primul trimestru, iar investiţiile private au înregistrat şi ele o revenire, în timp ce exporturile nete au avut o contribuţie uşor negativă, apreciază analiştii. Datele detaliate privind creşterea economică din T1 urmează să fie anunţate de Institutul de Statistică în 4 iunie.
Primele trei luni ale anului au adus veşti bune de la cei mai importanţi indicatori macroeconomici. Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator privind consumul intern, s-a majorat cu 3% faţă de primul trimestru din 2014. În martie însă, cifra de afaceri din comerţ a scăzut cu 0,2% faţă de aceeaşi lună din 2014, acesta fiind primul declin consemnat de comerţ după un an şi jumătare de creşteri continue. Producţia industrială, unul dintre cei mai importanţi indicatori, a avansat cu 3,3% în primele trei luni ale anului. Şi exporturile au făcut un salt de aproape 5%, la 13,4 mld. euro, susţinute de relansarea economică din zona euro, însă ritmul de creştere al importurilor a fost mai mare, de 6,3%. Semne surprinzător de bune au apărut în T1 de la sectorul de construcţii, care a crescut cu 13,4% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014, după mai mulţi ani de scăderi.
„Creşterea economică raportată pentru trimestrul 1 este semnificativ mai mare decât aşteptările noastre şi ale pieţei. Până la raportările detaliate nu putem decât bănui că un rol important l-a avut consumul privat în contextul în care creşterile exportului dau semne de încetinire“, susţine Radu Crăciun, economistul-şef al BCR. El apreciază că există premisele ca sentimentul îmbunătăţit al consumatorilor să se transmită gradual şi către mediul de afaceri, ceea ce ar putea duce la reluarea activităţii de investiţii care este încă „în suferinţă“ atât în zona privată, cât şi în cea publică.
Cel mai probabil, cu datele disponibile pe care le avem, consumul a avut contribuţia cea mai mare la creşterea economică, iar investiţiile au avut şi ele o revenire (în special cele private), în timp ce exporturile nete au avut o contribuţie uşor negativă, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank. „Creşterea pe tot anul ar putea să fie în jurul lui 4%. Însă, pentru a avea sustenabilitate pe termen mediu şi lung, ar trebui să vedem şi o îmbunătăţire semnificativă a investiţiilor atât publice, cât şi private“, susţine Dumitru.
Şi Anca Maria Aron, senior economist la UniCredit Ţiriac Bank consideră că principalele motoare ale economiei în T1 au fost consumul privat şi investiţiile.
Evoluţia încurajatoare a indicatorilor macroeconomici la început de an a influenţat îmbunătăţirea prognozelor analiştilor privind creşterea economică din 2015. Majoritatea băncilor au estimat o creştere a PIB de în jurul a 3% pentru acest an, însă după anunţarea creşterii PIB din T1 prognozele s-au îmbunătăţit spre 4%.
În mediul de business a început să-şi facă simţită prezenţa optimismul, acesta fiind reflectat şi de îmbunătăţirea indicatorilor de încredere. Creşterea economică a fost resimţită şi în mediul de business.
„În primul trimestru am simţit optimism în toată piaţa şi mă refer aici la companiile cu care lucrez. Multe companii şi-au bugetat creşteri de două cifre pentru anul acesta, iar de-a lungul timpului i-am întrebat dacă optimismul lor a fost exagerat sau real şi chiar au avut creşteri. Deci cred că s-a simţit această creştere economică în piaţă“, spune Adrian Mihai, unul dintre acţionarii Fan Courier, cea mai mare companie de curierat din România. Deşi există optimism în piaţă, singura barieră care ar putea împiedica păstrarea acestuia şi în restul anului sunt schimbările legislative, lipsa de predictabilitate şi birocraţia, mai spune Adrian Mihai.
Anul trecut, economia a făcut un salt de 2,8%, peste aşteptări, ascensiunea PIB fiind susţinută atât de cererea externă, cât şi de revenirea cererii interne, în timp ce contribuţia agriculturii a fost modestă. Industria a fost şi anul trecut motorul economiei susţinând alături de comerţul cu amănuntul creşterea PIB.
Economia va creşte în perioada 2015-2017 cu peste 3% anual, iar în 2018 avansul PIB va ajunge la 4%, consumul intern şi investiţiile urmând să fie principalele motoare, potrivit Programului de convergenţă transmis la Bruxelles. În scenariul aplicării măsurilor de relaxare fiscală, creşterea economică va depăşi 4% începând cu 2016 şi va ajunge la 4,8% în 2018. Pe parcursul ultimilor şase ani de la izbucnirea crizei economice, România a înregistrat o creştere economică de peste 3% doar în 2013, ascensiunea PIB fiind atunci de 3,4%.
Ce revizuiri pentru PIB a anunţat INS
Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării PIB pentru trimestrul I 2015 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată:
- rezultatele trimestrului I/2014 comparativ cu trimestrul IV/2013 au fost revizuite de la 100,3% la 100,1%;
- rezultatele trimestrului II/2014 comparativ cu trimestrul I 2014 nu s-au modificat;
- rezultatele trimestrului III/2014 comparativ cu trimestrul II/2014 au fost revizuite de la 102,1% la 102,2% ;
- rezultatele trimestrului IV/2014 comparativ cu trimestrul III/2014 au fost revizuite de la 100,7% la 101,0%.
OPINII ANALIŞTI
Radu Crăciun,
economistul-şef al BCR
Creşterea economică raportată pentru trimestrul 1 este semnificativ mai mare decât aşteptările noastre şi ale pieţei. Până la raportările detaliate nu putem decât bănui că un rol important l-a avut consumul privat în contextul în care creşterile exportului dau semne de încetinire. Mai merită remarcat şi faptul că şi alte ţări din regiune (Slovacia, Ungaria) au furnizat surprize pozitive similare într-un context total necorelat cu economia Germaniei, care a furnizat o creştere economică sub aşteptări. Există premisele ca sentimentul îmbunătăţit al consumatorilor să se transmită gradual şi către mediul de afaceri, ceea ce ar putea duce la reluarea activităţii de investiţii, care este încă în suferinţă atât în zona privată, cât şi în cea publică.
Ionuţ Dumitru,
economistul-şef al Raiffeisen Bank
Creşterea economică a fost mult peste aşteptări şi este interesant de văzut care au fost factorii care au generat-o. Cel mai probabil, cu datele disponibile pe care le avem, consumul a avut contribuţia cea mai mare la creşterea economică, iar investiţiile au avut şi ele o revenire (în special cele private), în timp ce exporturile nete au avut o contribuţie uşor negativă. Trimestrul doi ar putea consemna o creştere anuală chiar mai mare decât în trimestrul 1 (efectul de bază este foarte favorabil), iar creşterea pe tot anul ar putea să fie în jurul lui 4% . Însă, pentru a avea sustenabilitate pe termen mediu şi lung ar trebui să vedem şi o îmbunătăţire semnificativă a investiţiilor. În ultimii ani însă, investiţiile au avut o evoluţie foarte slabă, anul 2014 consemnând minimul ultimilor 9 ani în termeni de investiţii publice, iar investiţiile private au avut şi ele o evoluţie dezamăgitoare.
Ciprian Dascălu,
economistul-şef al ING Bank
Economia României a crescut cu 4,3% în ritm anual în T1 din 2015 potrivit estimărilor semnal, o surpriză pozitivă uriaşă având în vedere că estimarea noastră era de 2,1% şi media prognozelor analiştilor din sondajul Reuters era de 2,7%. Menţionăm, de asemenea, că rezultatul a depăşit toate estimările şi pare cu atât mai impresionant după expansiunea puternică din T1/2014. Cum datele recente privind vânzările cu amănuntul au fost dezamăgitoare, credem că zona serviciilor (fără retail) a fost în mare parte responsabilă pentru surpriza pozitivă, având în vedere creşterea puternică a salariilor şi dinamica bună a angajărilor din ultimele luni. Probabil şi construcţiile au contribuit la acest rezultat, în timp ce producţia industrială a înregistrat o dinamică trimestrială bună, în pofida unei temperări în ritm anual. Cifrele detaliate vor fi publicate pe 4 iunie. Rezultatul pune presiuni semnificative de creştere asupra prognozei noastre de avans economic în 2015, de 3,3%, având în vedere că anticipăm o accelerare a PIB-ului din T2/2015. Ne abţinem însă de la revizuirea prognozelor până aflăm ce s-a aflat în spatele creşterii economice puternice din T1/2015.
OPINII DIN BUSINESS
Adrian Mihai,
acţionar al Fan Courier
În primul trimestru am simţit optimism în toată piaţa şi mă refer aici la companiile cu care lucrez. Multe companii şi-au bugetat creşteri de două cifre pentru anul acesta, iar de-a lungul timpului i-am întrebat dacă optimismul lor a fost exagerat sau real şi chiar au avut creşteri. Deci cred că s-a simţit această creştere economică în piaţă. Există optimism în piaţă, iar singura barieră care ar putea împiedica păstrarea acestuia şi în restul anului sunt aceste schimbări legislative, această lipsă de predictabilitate şi multă birocraţie. Ne trezim peste noapte că trebuie să facem tot felul de registre. Noi în loc să ne concentrăm pe dezvoltarea activităţii, trebuie să avem grijă de hârtii. Noi am crescut salariile chiar de la reducerea CAS. Cred că această creştere economică va duce şi la creşteri de salarii.
Grigore Horoi,
preşedintele grupului Agricola Bacău
Se simte mai mult optimism în piaţă. Noi am avut o creştere în volum în primul trimestru, astfel că ne-am atins acest obiectiv de creştere, în schimb nu ne-am realizat obiectivul de preţ. Chiar la începutul anului mi-am declarat optimismul pentru potenţialul de creştere al ţării pentru că avem multe de făcut, cred că ne lipseşte încrederea, iar odată reinstalată încrederea oamenilor, cred că ne putem aştepta la o evoluţie economică într-un ritm mai accelerat decât restul ţărilor din UE. Eu chiar cred că putem atinge acest potenţial. Creşterea economică nu produce efecte imediate , dar cu siguranţă că într-un anumit orizont de timp acest avans se va reflecta şi în salarii.
