Industria, construcţiile şi agricultura au încheiat anul cu rezultate sensibil diferite de cele pe care le anticipa Comisia Naţională de Prognoză (CNP). Aşa cum, pe partea de utilizare a PIB, consumul a făcut legea, pe partea de formare comerţul a fost rege (Ă11%), în vreme ce celelalte componente - cu excepţia notabilă a IT&C care a avut un avans de 14,2% - au avut evoluţii mediocre.
IT-ul şi comunicaţiile au ajuns în ultima vreme să bată domenii consacrate precum agricultura sau să se apropie de altele precum construcţiile. Sectorul, care până în 2010 era tratat de Statistică la pachet cu comerţul, transportul, hotelurile şi restaurantele, a ajuns să însemne, în 2016, 42 mld. lei, în creştere cu 14,2% faţă de 2015. Astfel, IT&C este peste agricultură, care a însemnat, în PIB, 29,5 mld. lei şi foarte aproape de sectorul de construcţii, care a adus Produsului Intern Brut, în 2016, 45,7 mld. lei. Ponderea sectorului a crescut până la 5,6% din PIB, faţă de 3,9% din PIB cât mai înseamnă agricultura şi doar puţin sub construcţii care contribuie cu 6% la formarea produsului intern brut.
Dacă, în cazul agriculturii, lucrurile nu se pot schimba peste noapte pentru că agricultura continuă să depindă în mod substanţial de vreme, lucrurile stau destul prost în sectoarele industrie şi construcţii, cu un avans modest în 2016 de 1,7%, respectiv 1,8%.
Potrivit datelor Comisiei Naţionale de Prognoză, industria ar fi trebuit să crească în 2016 cu 2,4%. De asemenea, construcţiile ar fi urmat să aibă un avans de 4,2%, iar agricultura ar fi trebuit să facă un salt de 5,2%. Rezultatul final este următorul: plus 1,7% pentru industrie, plus 1,8% pentru construcţii şi 0,1% pentru agricultură. Pentru 2017 CNP rezervă, de asemenea, creşteri însemnate de 6% pentru industrie, 6% pentru construcţii şi 1,9% pentru agricultură.
Industria este un sector inerţial, dar lipsa investiţiilor şi-a pus şi ea amprenta asupra evoluţiei sectorului. Investiţiile au fost zero în 2016, fiind trase în jos de rezultatul din trimestrul al patrulea, când au avut un recul de peste 7%, economiştii având mai multe explicaţii: aşteptarea privind eliminarea unor taxe, de la 1 ianuarie 2017, dar şi o doză de incertitudine în zona politico-economică. În privinţa sectorului construcţiilor, retragerea statului a avut un impact însemnat. În 2016, bugetul general consolidat a cheltuit pe investiţii 29,5 mld. lei, cu aproape 12 mld. lei sub nivelul din 2015. Acest lucru s-a văzut în volumul lucrărilor de construcţii inginereşti, care s-a redus cu peste 11%. În aceeaşi vreme, sectorul nerezidenţial (construcţia de şcoli, spitale) a crescut cu doar 1%, singurul care a avut un avans însemnat, de 12%, fiind sectorul rezidenţial.
Prin urmare, deşi PIB-ul a crescut semnificativ în 2016 - 4,8%, cel mai bun nivel de după criză - el a fost susţinut de comerţ, pe partea de formare a Produsului Intern Brut, şi de consum, pe partea de utilizare. Contribuţia sectoarelor tradiţionale – industrie, construcţii şi agricultură - la creşterea economică a fost şi ea neglijabilă - 0,4% industria, 0,1% construcţiile şi zero agricultura. În schimb, comerţul a contribuit cu 1,8% şi IT&C cu 0,7%.
Valoarea adăugată brută a crescut în 2016 cu 4,9%, până la 679 mld. lei, în vreme ce impozitele nete pe produs au însemnat 79,5 mld. lei, în creştere cu 4,3% faţă de 2015. Împreună au dat un PIB de 759 mld. lei, în creştere cu 4,8% faţă de 2015.