Eveniment

PIB-ul a crescut puternic, dar ramurile tradiţionale - industria, construcţiile şi agricultura - au avut o contribuţie cvasinulă la această creştere

PIB-ul a crescut puternic, dar ramurile tradiţionale -...

Autor: Iulian Anghel

10.03.2017, 00:07 5312

Industria, construcţiile şi agricul­tu­ra au încheiat anul cu rezul­tate sensibil diferite de cele pe care le anticipa Comisia Naţio­nală de Prognoză (CNP). Aşa cum, pe par­tea de utilizare a PIB, con­su­mul a fă­cut legea, pe partea de for­mare co­mer­ţul a fost rege (Ă11%), în vreme ce cele­lalte com­ponente - cu excepţia no­ta­bilă a IT&C care a avut un avans de 14,2% - au avut evoluţii me­dio­cre.

IT-ul şi comunicaţiile au ajuns în ultima vreme să bată domenii consa­cra­te precum agricultura sau să se apropie de al­tele precum construcţiile. Sectorul, ca­re până în 2010 era tratat de Statistică la pachet cu comerţul, transportul, ho­te­lurile şi restaurantele, a ajuns să însemne, în 2016, 42 mld. lei, în creştere cu 14,2% faţă de 2015. Astfel, IT&C este peste agricultură, care a însemnat, în PIB, 29,5 mld. lei şi foarte aproape de sectorul de construcţii, care a adus Pro­dusului Intern Brut, în 2016, 45,7 mld. lei. Ponderea sectorului a crescut până la 5,6% din PIB, faţă de 3,9% din PIB cât mai înseamnă agricultura şi doar puţin sub construcţii care contribuie cu 6% la formarea produsului intern brut.

Dacă, în cazul agriculturii, lucrurile nu se pot schimba peste noapte pentru că agricultura continuă să depindă în mod substanţial de vreme, lucrurile stau destul prost în sectoarele industrie şi construcţii, cu un avans modest în 2016 de 1,7%, respectiv 1,8%.

Potrivit datelor Comisiei Naţionale de Prognoză, industria ar fi trebuit să crească în 2016 cu 2,4%. De asemenea, cons­­trucţiile ar fi urmat să aibă un avans de 4,2%, iar agricultura ar fi trebuit să fa­că un salt de 5,2%. Re­zultatul final este următorul: plus 1,7% pentru in­dustrie, plus 1,8% pen­tru cons­trucţii şi 0,1% pentru agricul­tură. Pen­tru 2017 CNP rezervă, de aseme­nea, creşteri în­sem­­nate de 6% pentru industrie, 6% pen­­­tru construcţii şi 1,9% pentru agri­cul­tură.

Industria este un sector inerţial, dar lipsa investiţiilor şi-a pus şi ea amprenta asupra evoluţiei sectorului. Investiţiile au fost zero în 2016, fiind trase în jos de rezultatul din trimestrul al patrulea, când au avut un recul de peste 7%, economiştii având mai multe explicaţii: aşteptarea privind eliminarea unor taxe, de la 1 ianuarie 2017, dar şi o doză de incertitudine în zona politico-economică. În privinţa sectorului construcţiilor, retragerea statului a avut un impact însemnat. În 2016, bugetul general consolidat a cheltuit pe in­ves­tiţii 29,5 mld. lei, cu aproape 12 mld. lei sub nivelul din 2015. Acest lucru s-a văzut în volumul lucrărilor de cons­trucţii inginereşti, care s-a redus cu peste 11%. În aceeaşi vreme, sec­torul nerezidenţial (construcţia de şcoli, spitale) a crescut cu doar 1%, singurul care a avut un avans însemnat, de 12%, fiind sectorul rezidenţial.

Prin urmare, deşi PIB-ul a crescut sem­nificativ în 2016 - 4,8%, cel mai bun nivel de după criză - el a fost sus­ţinut de comerţ, pe partea de formare a Produsului Intern Brut, şi de consum, pe partea de utilizare. Contri­bu­ţia sectoarelor tradiţionale – in­dus­trie, construcţii şi agricultură - la creş­terea economică a fost şi ea neglijabilă - 0,4% industria, 0,1% construcţiile şi zero agricultura. În schimb, comerţul a contribuit cu 1,8% şi IT&C cu 0,7%.

Valoarea adăugată brută a crescut în 2016 cu 4,9%, până la 679 mld. lei, în vreme ce impozitele nete pe produs au în­­semnat 79,5 mld. lei, în creştere cu 4,3% faţă de 2015. Împreună au dat un PIB de 759 mld. lei, în creştere cu 4,8% fa­ţă de 2015.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO